cartea arsa...

De patru ani era domnitor, el insusi fiind crescut intr-o familie regala. Nu-i erau straine viata de la curte si toata pompa domneasca. Domnia lui desi scurta a fost una plina. Natiunea sa traia vremuri tulburi. Amenintarile diferitelor popoare faceau din pace un vis indepartat. Consilieri Curtii duceau o politica ofensiva. Nu doreau nici un compromis in ce priveste starea tarii:ii vor pastra integritatea cu orice chip. Acest pamant al lui Avraam nu trebuie sa fie instrainat.Planurile aceastea erau intrerupte cu regularitate de Ieremia, un profet ce prevestea daramarea Ierusalimului si robia. De ce ar profetiza cineva robia intr-o vreme de pace?! Greu de spus.Totusi Ieremia indemna poporul la redesteptare si reforma. Vocea lui se auzea cu claritate chiar si din temnita. Intr-o zi Ieremia si-a trimis la Templul, secretarul, sa citeasca o scrisoare din partea lui Dumnezeu. Asa valva a creat aceasta scrisoare incat a ajuns in scurt timp inaintea lui Ioachim, care a cerut sa i se citeasca si lui documentul. Imparatul cunostea foarte bine mesajul lui Ieremia si Cine este cel care l-a trimis. Enervat la culme de mustrarile lui Dumnezeu si de invitatia la pocainta recurge la un gest extrem: arde cartea in soba din fata sa. De ce ar recurge cineva la un gest atat de impulsiv? Ce a vrut sa demonstreze prin acesta? Aroganta, indiferenta,sfidare fata de Expeditor? Sau toate la un loc? Daca ar fi avut rabdare sa asculte aceasta mustrare si sa se pocaiasca s-ar fi implinit pentru el fagaduinta din aceasta scrisoare :"le voi ierta astfel nelegiuirea şi păcatul" si si-ar fi scapat poporul de la ruina si...viata sa.