motto.

Nu uita niciodată că pielea se încreţeşte, părul încărunţeşte, iar zilele se transformă în ani... dar ce e mai important se conservă; forţa şi determinarea ta nu au vârstă. Spiritul tău este cel care îndepărtează pânzele de păianjen. Dincolo de orice punct de sosire e unul de plecare. Dincolo de orice reuşită e o altă încercare. Cât timp trăieşti, simte-te viu. Dacă ţi-e dor de ce făceai înainte, fă-o din nou. Nu te pierde printre fotografii îngălbenite de timp... mergi mai departe atunci când toţi se aşteaptă să renunţi. Nu lăsa să se tocească tăria pe care o ai în tine. Fă astfel ca în loc de milă să impui respect.Când nu mai poti să alergi, ia-o la trap.Când nu poţi nici asta, ia-o la pas.Când nu poţi să mergi, ia bastonul. Însă nu te opri niciodată.

din Dostoievski

Pasiunea este mărturia entuziasmului pe care îl trezeşte un anumit ţel, precum şi revolta împotriva împrejurărilor vitrege exterioare care împresoară acest ţel.
Inima oamenilor nu e decât un câmp de bătălie în care se luptă Dumnezeu cu diavolul.
În nemărginirea propriei tale dureri găseşti uneori o plăcere tăioasă.
Există suflete, ca să zic aşa, tocite de suferinţă, care toată viaţa lor au fost încercate, care au îndurat nespus de multe dureri mari şi mici, precum şi nesfârşite necazuri, aşa încât au ajuns să nu se mai mire de nimic, nici măcar de o catastrofă cu totul neaşteptată, şi mai ales care până şi înaintea sicriului fiinţei celei mai dragi, nu uită una din regulile atât de greu învăţate ale unei purtări cât mai linguşitoare faţă de oameni.
Oamenii au fost făcuţi ca să fie fericiţi, şi numai acela care se simte pe deplin fericit este într-adevăr vrednic să-şi spună: "Am îndeplinit porunca lui Dumnezeu pe acest pământ. Dreptcredincioşii, sfinţii, mucenicii au fost cu toţii fericiţi."
Dostoievski

ganduri

Un prieten adevărat te prinde de mână şi îţi atinge inima.
Cuvintele nu le fac academicienii în academii, ci oamenii de pe stradă. Autorii dicţionarelor le capturează aproape întotdeauna destul de târziu, le îmbălsămează în ordine alfabetică şi, în multe cazuri, abia când nu mai înseamnă ce gândiseră inventatorii lor.
Caută să devii un om mai bun şi asigură-te că ştii cine eşti tu înainte de a cunoaşte pe cineva şi a aştepta ca acea persoană să ştie cine eşti.
În fiecare minut în care închid ochii, pierd 60 de secunde de lumină.
Nu aşteptaţi nimic de la secolul XXI! Nu veţi primi nimic, căci el aşteaptă totul de la voi!
Dragostea adevărată este o limbă pe care surzii o pot auzi şi orbii o pot vedea.
Spune întotdeauna ce simţi şi fă ceea ce gândeşti. Dacă aş şti că asta ar fi ultima oară când te voi vedea dormind, te-aş îmbrăţişa foarte strâns si l-aş ruga pe Dumnezeu să fiu păzitorul sufletului tău. Dacă aş şti că asta ar fi ultima oară când te voi vedea ieşind pe uşă, ţi-aş da o îmbrăţişare, un sărut şi te-aş chema înapoi să-ţi dau mai multe. Dacă aş şti că asta ar fi ultima oară când voi auzi vocea ta, aş înregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le putea asculta o dată şi încă o dată până la infinit. Dacă aş şti că acestea ar fi ultimele minute în care te-aş vedea, aş spune "te iubesc" şi nu mi-aş asuma, în mod prostesc, gândul că deja ştii.
Nu te iubesc pentru ceea ce eşti, ci pentru ceea ce sunt atunci când sunt cu tine.
Când mă gândesc la moarte, singurul lucru de care-mi pare rău e că s-ar putea să nu mor din dragoste!
Doar pentru că cineva nu te iubeşte aşa cum vrei tu, nu înseamnă că nu te iubeşte cu toata fiinţa sa.

repetabila povara,de Adrian Paunescu

Repetabila povară
Cine are părinţi, pe pământ nu în gândMai aude şi-n somn ochii lumii plângândCă am fost, că n-am fost, ori că suntem cuminţi,Astăzi îmbătrânind ne e dor de părinţi.Ce părinţi? Nişte oameni ce nu mai au locDe atâţia copii şi de-atât nenorocNişte cruci, încă vii, respirând tot mai greu,Sunt părinţii aceştia ce oftează mereu.Ce părinţi? Nişte oameni, acolo şi ei,Care ştiu dureros ce e suta de lei.De sunt tineri sau nu, după actele lor,Nu contează deloc, ei albiră de dorSă le fie copilul c-o treaptă mai domn,Câtă muncă în plus, şi ce chin, cât nesomn!Chiar acuma, când scriu, ca şi când aş urla,Eu îi ştiu şi îi simt, pătimind undeva.Ne-amintim, şi de ei, după lungi săptămâniFii bătrâni ce suntem, cu părinţii bătrâniDacă lemne şi-au luat, dacă oasele-i dor,Dacă nu au murit trişti în casele lor...Între ei şi copii e-o prăsilă de câini,Şi e umbra de plumb a preazilnicei pâini.Cine are părinţi, pe pământ nu în gând,Mai aude şi-n somn ochii lumii plângând.Că din toate ce sunt, cel mai greu e să fiiNu copil de părinţi, ci părinte de fii.Ochii lumii plângând, lacrimi multe s-au plânsÎnsă pentru potop, încă nu-i de ajuns.Mai avem noi părinţi? Mai au dânşii copii?Pe pământul de cruci, numai om să nu fii,Umiliţi de nevoi şi cu capul plecat,Într-un biet orăşel, într-o zare de sat,Mai aşteaptă şi-acum, semne de la strămoşiSau scrisori de la fii cum c-ar fi norocoşi,Şi ca nişte stafii, ies arare la porţiDespre noi povestind, ca de moşii lor morţi.Cine are părinţi, încă nu e pierdut,Cine are părinţi are încă trecut.Ne-au făcut, ne-au crescut, ne-au adus până-aci,Unde-avem şi noi însine ai noştri copii.Enervanţi pot părea, când n-ai ce să-i mai rogi,Şi în genere sunt şi niţel pisălogi.Ba nu văd, ba n-aud, ba fac paşii prea mici,Ba-i nevoie prea mult să le spui şi explici,Cocoşaţi, cocârjaţi, într-un ritm infernal,Te întreabă de ştii pe vre-un şef de spital.Nu-i aşa că te-apucă o milă de tot,Mai cu seamă de faptul că ei nu mai pot?Că povară îi simţi şi ei ştiu că-i aşaŞi se uită la tine ca şi când te-ar ruga...Mai avem, mai avem scurtă vreme de dusPe conştiinţă povara acestui apusŞi pe urmă vom fi foarte liberi sub cer,Se vor împutina cei ce n-au şi ne cer.Iar când vom începe şi noi a simţiCă povară suntem, pentru-ai noştri copii,Şi abia într-un trist şi departe târziu,Când vom şti disperaţi veşti, ce azi nu se ştiu,Vom pricepe de ce fiii uită curând,Şi nu văd nici un ochi de pe lume plângând,Şi de ce încă nu e potop pe cuprins,Deşi plouă mereu, deşi pururi a nins,Deşi lumea în care părinţi am ajunsDe-o vecie-i mereu zguduită de plâns.

Pablo Neruda

Moare câte puţin cine se transformă în sclavul obişnuinţei, urmând în fiecare zi aceleaşi traiectorii; cine nu-şi schimbă existenţa;cine nu riscă să construiască ceva nou;cine nu vorbeşte cu oamenii pe care nu-i cunoaşte.Moare câte puţin cine-şi face din televiziune un guru.Moare câte puţin cine evită pasiunea, cine preferă negrul pe alb şi punctele pe "i" în locul unui vârtej de emoţii, acele emoţii care învaţă ochii să strălucească, oftatul să surâdă şi care eliberează sentimentele inimii. Moare câte puţin cine nu pleacă atunci când este nefericit în lucrul său; cine nu riscă certul pentru incert pentru a-şi îndeplini un vis;cine nu-şi permite măcar o dată în viaţă să nu asculte sfaturile "responsabile". Moare câte puţin cine nu călătoreşte; cine nu citeşte;cine nu ascultă muzică; cine nu caută harul din el însuşi.Moare câte puţin cine-şi distruge dragostea; cine nu se lasă ajutat.Moare câte puţin cine-şi petrece zilele plângându-şi de milă şi detestând ploaia care nu mai încetează.Moare câte puţin cine abandonează un proiect înainte de a-l fi început; cine nu întreabă de frică să nu se facă de râs şi cine nu răspunde chiar dacă cunoaşte întrebarea.Evităm moartea câte puţin, amintindu-ne întotdeauna că "a fi viu" cere un efort mult mai mare decât simplul fapt de a respira. Doar răbdarea cuminte ne va face să cucerim o fericire splendidă.Totul depinde de cum o trăim... Dacă va fi să te înfierbânţi, înfierbântă-te la soare. Dacă va fi să înşeli, înşeală-ţi stomacul.Dacă va fi să plângi, plânge de bucurie. Dacă va fi să minţi, minte în privinţa vârstei tale. Dacă va fi să furi, fură o sărutare.Dacă va fi să pierzi, pierde-ţi frica. Dacă va fi să simţi foame, simte foame de iubire. Dacă va fi să doreşti să fii fericit, doreşte-ţi în fiecare zi...
poezie de Pablo Neruda

Omul se descoperă pe el însuşi când se măsoară cu obstacolul...

Omul se descoperă pe el însuşi când se măsoară cu obstacolul, Antoine de Saint Exupery

un gand despre.

Adulterul cred ca este de fapt o consecinta a neampliniriilor sufletesti sau emotionale ale unui partener sau al amandoura.De obicei intalnesti pe un altcineva care ti se pare ca te intelege mai bine sau ca te accepta……si aici incepe alunecarea. Insa de cele mai multe ori sunt deja semne premergatoare catastrofei.Nemultumirea se manifesta inainte printr-un fel sau altul.Persoana nefericita isi exprima nefericirea dar nu gaseste urechi deschise in partenerul sau de viata. Un om, fie el pastor sau nu, care ajunge sa fie inselat de partenerul sau de viata, daca este sincer in fata lui Dumnezeu si a lui insusi, recunoaste ca are o parte de vina( de cele mai multe ori).Exista bineanteles si exceptii dar eu cred ca multe tragedii ar putea fi evitate daca ar fi ochi care sa vada si urechi care sa auda.Nu comentez cazurile in care exista o placere de a colectiona istorii de dragoste….

despre Vilhelm Cuceritorul,

William de Normandia sau Vilhelm Cuceritorul (Franceză: Guillaume de Normandie; 1027 – 9 septembrie 1087) a fost Duce al Normandiei din 1035 până în 1087 şi rege al Angliei din 1066 până în 1087.


Origine
William era fiul nelegitim al lui Robert I, duce de Normandia şi al concubinei sale Arlette, fiica unui tăbăcar din oraşul Falaise. Ducele, care nu avea alţi copii, l-a desemnat moştenitor pe William, iar la moartea sa ce a survenit în 1035, William a devenit duce de Normandia la vârsta de şapte ani. În primii ani ai domniei sale aveau loc în mod frecvent revolte, iar în câteva ocazii ducele abia a scăpat din faţa morţii. La vârsta de 20 de ani, William devenise un conducător abil şi era susţinut de regele Henric I al Franţei. Ulterior, Henric i-a devenit duşman, însă William a supravieţuit în urma acestui conflict şi în 1063 a extins graniţele ducatului şi asupra regiunii Maine.
Căsătoria
În anul 1050, William s-a căsătorit cu Mathilde de Flandra, fiica lui Baudouin al V-lea, conte de Flandra. Papa Leon al IX-lea a avut unele reticenţe privitoare la această căsătorie, întrucât între William şi Mathilde exista o înrudire de sânge destul de apropiată. Mathildei i se atribuie celebra tapiserie păstrată la Bayeux (Franţa), în care este povestită, în imagini, expediţia lui William în Anglia (1066).
Ascensiune ratată
În anul 1051, William a vizitat Anglia şi l-a întâlnit pe vărul său Eduard Confesorul, rege al Angliei, care nu avea moştenitori direcţi. Potrivit istoricilor normanzi, Eduard i-a promis lui William să-l lase moştenitor. Totuşi, pe patul de moarte, Eduard a încredinţat regatul lui Harold Godwinson, capul celei mai importante familii nobiliare din Anglia, mai puternică decât însuşi regele. În ianuarie 1066, regele Eduard a murit, iar Harold Godwinson a fost proclamat Regele Harold al II-lea. În septembrie, Tostig, fratele lui Harold al II, s-a aliat cu regele Harald al III-lea al Norvegiei şi au invadat Anglia prin nord,Scoţia. Pe 25 septembrie, regele Harold i-a înfruntat pe amândoi la Stamford Bridge, unde i-a înfrânt şi ucis.

Cucerirea Angliei
Ridicând pretenţii la tronul englez, William, duce de Normandia, invadează Anglia la Pevensey, pe coasta de sud-est a peninsulei britanice, la data de 28 septembrie 1066. Victoria ce a urmat asupra regelui Harold al II-lea în bătălia de la Hastings a marcat începutul unei noi ere în istoria britanică. William a avansat spre Londra care i s-a supus. În ziua de Crăciun a anului 1066, William Cuceritorul a fost încoronat ca întâiul rege normand al Angliei, în Catedrala Westminster, iar perioada anglo-saxonă a istoriei britanice s-a sfârşit. Limba franceză a devenit limba oficială a curţii regale şi treptat s-a contopit cu limba anglo-saxonă, dând naştere limbii engleze moderne.
Realizări
William I s-a dovedit a fi un rege eficace pentru Anglia?a fost un tiran,intre noi fie vorba,un TIRAN in toata regula. În anul 1086 a fost realizat un mare recensământ - numit "Domesday Book"- al terenurilor şi al populaţiei din Anglia, prin care s-a ţinut o evidenţă precisă a tuturor proprietăţilor funciare, fiind menţionate suprafaţa fiecărui domeniu, animalele, inventarul agricol, venitul, numărul, situaţia juridică şi obigaţiile ţăranilor dependenţi, îndatoririle vasalice etc.

Decesul
La moartea lui William I, în 1087, fiul său, William Rufus, a devenit William al II-lea, cel de-al doilea rege normand al Angliei.



Putini stiu insa ca William 1, supra-numit Cuceritorul a murit din cauza obezitatii,sau faptul ca in catedrala unde i s-a facut slujba de inmormantare, sicriul in care era depus trupul sau, a crapat,a pleznit pur si simplu,Wiliam era prea mare pt un sicriu atat de mic, si duhoarea,mirosul greu a impanzit catedrala respectiva.

Clarence Jordan

Clarence Jordan was a man of unusual abilities and commitment. He had two Ph.D.s, one in agriculture and one in Greek and Hebrew. So gifted was he, he could have chosen to do anything he wanted. He chose to serve the poor. In the 1940s, he founded a farm in Americus, Georgia, and called it Koinonia Farm. It was a community for poor whites and poor blacks. As you might guess, such an idea did not go over well in the Deep South of the '40s. Ironically, much of the resistance came from good church people who followed the laws of segregation as much as the other folk in town. The town people tried everything to stop Clarence. They tried boycotting him, and slashing workers' tires when they came to town. Over and over, for fourteen years, they tried to stop him.
Finally, in 1954, the Ku Klux Klan had enough of Clarence Jordan, so they decided to get rid of him once and for all. They came one night with guns and torches and set fire to every building on Koinonia Farm but Clarence's home, which they riddled with bullets. And they chased off all the families except one black family which refused to leave. Clarence recognized the voices of many of the Klansmen, and, as you might guess, some of them were church people. Another was the local newspaper's reporter. The next day, the reporter came out to see what remained of the farm. The rubble still smoldered and the land was scorched, but he found Clarence in the field, hoeing and planting.
"I heard the awful news," he called to Clarence, "and I came out to do a story on the tragedy of your farm closing." Clarence just kept on hoeing and planting. The reporter kept prodding, kept poking, trying to get a rise from this quietly determined man who seemed to be planting instead of packing his bags. So, finally, the reporter said in a haughty voice, "Well, Dr. Jordan, you got two of them Ph.D.s and you've but fourteen years into this farm, and there's nothing left of it at all. Just how successful do you think you've been?"
Clarence stopped hoeing, turned toward the reporter with his penetrating blue eyes, and said quietly but firmly, "About as successful as the cross. Sir, I don't think you understand us. What we are about is not success but faithfulness. We're staying. Good day." Beginning that day, Clarence and his companions rebuilt Koinonia and the farm is going strong today.
Tim Hansel, Holy Sweat, Word Books Publisher, 1987, pp. 188-189.

un intelectual, romatic picture&...Mr.Einstein, Albert, of course.

images, ...without any words,coz... I am speachless....

hawaiian dreams

just some interesting pictures...o imagine valoreaza uneori cat ...multe cuvinte.

copiii spun lucuri...traznite!!!

Copiii spun lucruri trăsnite!

Ce sunt drogurile?
Drogurile sunt nişte plante pe care le usucă gangsterii şi le iau ca pe nişte medicamente, care îi amortizează, să nu-şi mai recunoască faptele. (14 ani)

Ce este bucuria?
Bucurie e când un om şade la coadă şi îi spune unui om că nu e nimic şi el vede că este ceva înăuntru. (7 ani)

Ce este răscoala?
Răscoala înseamnă când părinţii noştri nu găsesc bani şi atunci răscolesc ca să găsească. (8 ani)

Ce este economia?
Economie înseamnă să nu mai cheltuim din salariu, ca să-l punem la bancă. Cheltuim numai din ciubucul pe care ni-l dă şeful. (7 ani)

Ce sunt amprentele?
Amprentele e când punem mâna pe o clanţă şi rămân degetele acolo şi le găseşte poliţia. (8 ani)

Ce este politica?
Politica este când mai mulţi oameni se întâlnesc şi vorbesc foarte mult. (8 ani)
Politica e un fel de spionaj. (12 ani)

Ce este sufletul?
Suflet e când îţi pune mama prăjituri pe farfurie şi îi laşi prăjituri şi lu’ ăla micu’. (8 ani)
Sufletul are o formă de inimă. (8 ani)

Ce este tristeţea?
Tristeţe înseamnă când un om vine la altul şi bea mult. (7 ani)

Ce este răbdarea?
Răbdarea este când un om se duce la măcelărie şi trebuie să mai stea. (7 ani)

De ce se bat potcoave cailor?
Calului i se bat potcoave, pentru că potcoavele sunt mai uşoare decât calul şi ele merg mai repede decât calul. (8 ani)
La cal se pune potcoave, să nu cadă calul pe spate, atunci când pune frâna, calul se înţepeneşte în potcoave. (9 ani)
La cal se pune potcoave ca să tropăie pe stradă, că dacă nu tropăieşte nu e cal. (7 ani)

Ce este respectul?
Respect înseamnă să te scoli şi să stea babele pe scaun. (9 ani)

Ce înseamnă cuvântul modern?
Modern e când vezi ceva frumos şi e scump şi n-ai bani. (7 ani)

Cum se face o carte?
Prima dată scriitorul scrie cartea pe un carneţel. Apoi se face o şedinţă şi vorbesc dacă sunt bune poeziile şi le duce la tipografie şi le tipăreşte. (12 ani)

Cum se face parfumul?
Parfumul se face din apă, dop şi din parfum. (5 ani)

Cum rezistă păsările călătoare să zboare, zi şi noapte, mii de kilometri?
Rândunicile când pleacă în ţările calde, pe drum se aşează pe aripa berzei şi se odihnesc. Păsările când pleacă aşa departe îşi iau mâncare la ele într-o sacoşă. Înainte de a zbura, mai stau o lună-două, să se odihnească. (7 ani)

Cum se înţeleg păsările sau animalele între ele, daca noi, oamenii, vorbim şi de multe ori nu ne înţelegem?
Păsările sau animalele vin unele lângă altele şi vorbesc în şoaptă şi nouă ne spune numai miau.
Peştii se înţeleg între ei că fac anumite borborosoase, cu gura, şi se înţeleg. (8 ani)
Peştii se înţeleg prin semne, mama lor îi învaţă alfabetul de aripioare. (8 ani)

Cum au ajuns pisicile nişte animale de casă?
Oamenii de ştiinţă au luat tigri şi au înfiinţat din ei pisici, că pisicile sunt folositoare oamenilor, iar tigrii sunt răi. (6 ani)

Cum ştiu cei de la televizor că mâine va fi vreme urâtă sau frumoasă?
Omul de la televizor ştie că mâine plouă, că are un bilet şi citeşte. Biletul i l-a scris mama lui. (6 ani)

Dacă pământul se învârteşte, cum de nu cădem de pe el?
Nu se învârteşte decât Pământul, asfaltul nu se învârteşte. (6 ani)
Pământul este rotund. Noi nu cădem de pe el, pentru că străzile sunt drepte, ele nu sunt rotunde. (8 ani)
Pământul are formă rotundă, noi nu cădem de pe el, ca noi nu mergem acolo, unde se face el rotund. (7 ani)

De ce se învârte Pământul?
Pământul se învârte ca să aibă toate ţările Pământ. El când se învârte dă pământ la toate ţările. (7 ani)

Cum se face pasta de dinţi?
Pasta de dinţi se face dintr-un praf, care se găseşte la un capăt al lumii şi când lucrează, nimeni nu ştie cum face, nici nevasta la oamenii care lucrează.

Ce este eclipsa?
Eclipsa înseamnă lipsa. (12 ani)

Ce este timpul?
Timpul este o vreme care trece tot timpul. (5 ani)

Ce sunt buruienile?
Buruienile sunt nişte plante folositoare doar lor. (12 ani)

Ce este Biblia?
Biblia este o carte lăsată de Dumnezeu, ca să se afle despre viitor. În ea scrie că vor fi două războaie mondiale şi amândouă vor fi câştigate de către români şi chiar aşa s-a şi întâmplat. (6 ani)

Ce este plopul?
Plopul este o vieţuitoare din lemn. (7 ani)

Ce este ambiţia?
Ambiţia în viaţă înseamnă să fi egoist. (10 ani)

Ce este acela un adolescent?
Adolescent înseamnă un copil matur. (10 ani)

Ce este secunda?
Secunda este formată din linii mici cât microbii. (10 ani)

Ce este acela un secret?
Secretul este atunci când nu trebuie să ştie miliţia. (6 ani)
Secretul este un om, care îi spune secretar de partid. (6 ani)

Ce sunt farfuriile zburătoare?
Farfuriile zburătoare sunt nişte maşini, care se fac la fierărie şi le pune şi calculare, ca sa meargă în sus şi în jos. Ele se fac în America, că acolo sunt planete, la noi nu sunt planete. (8 ani)

Ce este zâmbetul?
A zâmbi înseamnă să râzi parcă în gândul tău. (8 ani)
A zâmbi este când nişte oameni râd cu gura închisă, ca să nu deranjeze oamenii de la bloc. (7 ani)

Ce sunt somnambulii?
Somnambulii sunt oameni care au fost în alte ţări şi au mâncat carne de animale, care se cocoaţă peste tot şi nu cad deloc. (11 ani)
Somnambulii nu cad de pe acoperiş, că au boala simţului. (7 ani)
Somnambulii au o boală, care nu-i lasă să cadă de pe acoperiş. Microbii ăştia le dă echilibru. Când somnambulii vin într-o parte, microbii fug în cealaltă parte şi aşa mereu. (13 ani)

Ce este aceea o familie?
Un neam strâns la un loc şi care zice unul la altul neamule şi care stau în aceeaşi curte se numeşte familie. (6 ani)
Familia este că dacă pleacă tata în altă ţară şi mama pleacă la servici noi ne ducem la altă familie şi ne este frică acasă. (6 ani)

Ce înseamnă să fi nemuritor?
Nemuritor e când sunt doi bandiţi şi trage cu pistolul, unul moare şi celalalt rămâne în picioare nemuritor. (7 ani)

La ce foloseşte steagul?
Steagul foloseşte, că atunci când veneau turcii peste noi, ei nu ştiau peste ce ţară veneau şi atunci noi le arătam steagul şi după aia ei ştiau. (7 ani)

De ce ne spălam cu săpun?
Noi ne spălam, că să dam săpun în ochi la microbi. (5 ani)

Ce sunt lacrimile?
Lacrimile sunt făcute din mare, de-aia sunt ele sărate. (7 ani)
Lacrimile sunt, când creierul dă un moment de gândire, el transpiră şi transpiraţia iese prin ochi. (11 ani)

Ce este sifonul?
Sifonul este o apă cu picăţele. (7 ani)

Ce este apa minerală?
Apa minerală înseamnă o apa acidoasă. (7 ani)

Ce este injecţia?
Injecţia foloseşte ca să moară microbii. Serul ăla are în el otravă de microbi. Serul se duce la tot roiul de microbi, ei zic că aia e carne şi mănâncă şi moare. (8 ani)
Lichidul la injecţie e otrăvicios, ca să-i omoare pe microbi. (6 ani)
Îi bagă injecţia la popou şi la om şi la microb şi pe el îl omoară, că e mai mic. (7 ani)

Ce este acela un minister?
Minister înseamnă, ca sa te duci acolo să te răzbuni. (9 ani)
Minister este o încăpere mare unde se adună toţi miniştrii ca să facă şedinţe pentru a îmbunătăţi cartierul lor. (9 ani)
Ministerul este o fabrică care face beţe. (7 ani)
Minister înseamnă când scrie ceva şi se duce la alt om şi omul aşa îl trimite la alt om. (8 ani)

Ce este ministrul?
Ministru e un om care stă pe scaun şi le spune la alţii să facă cerere. (7 ani)
Ministru e un om care a învăţat zece clase şi s-a dus la serviciul de miniştrii. (8 ani)

Câţi ani ţine copilăria?
Copiii trăiesc 35 de ani, oamenii tineri 25 şi bătrânii în 5 ani mor. (8 ani)
Copilăria ţine cel mai mult, ca doreşti tu tot timpul să te faci mare. (9 ani)
Copilăria ţine 5 ani şi după aia vine şcoala. (6 ani)
Copilăria ţine 20 de ani şi după aia începe să îmbătrânească copiii şi bătrâneţea este pân’ la 88 de ani, după 88 de ani vine 89 şi trebuie să mori. (7 ani)

Ce este luxul?
Dacă vezi o femeie luxoasă, înseamnă ca era lustruită. (7 ani)
Lux înseamnă când cumperi un scaun şi cumperi şi un fotoliu, şi poate vrei să cumperi şi un studio. (7 ani)

Ce sunt ţăranii?
Ţăranii sunt oameni săraci, care nu au ce sa mănânce şi vorbesc pe altă limbă, pe ţărăneşte. (8 ani)
Ţăranii sunt aceia care se ocupă şi cu agricultura. (8 ani)
Ţăranii sunt oameni care le-a dat Cuza Pământ. În al Doilea Război Mondial, ei mai vroiau Pământ, că s-a fărâmiţat la bombe. (10 ani)
Ţăranii sunt oamenii de la ţară care n-au iaurt şi noi când mergem la ţară, le ducem iaurt, caşcaval şi brânză. (7 ani)
Ţărani înseamnă un om care vrea să facă buletin în Bucureşti. (8 ani)

Ce este talentul?
Talentul este o mândrie a creierului. (12 ani)

Ce este arta?
Arta înseamnă mileuri naţionale, căni naţionale şi care nu poţi să le reproşezi nimica. (8 ani)

Ce sunt vecinii?
Vecinii sunt nişte oameni care stau la un loc şi când nu au mălai, ei se împrumută. (7 ani)
Vecinii sunt nişte oameni, care tatăl meu şi mama mea se împrietenează, ca să-i dea o sută de lei. (8 ani)

Ce este setea?
Setea înseamnă când tu vezi ci-co în oraş şi vrei să bei şi mama nu-ţi dă, că după aia nu are bani de mâncare. (7 ani)

Ce este acela un serviciu?
Servici e un om care stă şi semnează condica, sau stă ca să bea o cafea. (7 ani)

Ce este inima?
Inima e o carne care stă pe sufletul oamenilor, ca să trăiască oamenii cu suflet. (7 ani)

Ce este igiena?
Igiena este când vin neamurile şi vede ce curat e în casă. (7 ani)

Ce este ceaţa?
Ceaţa este un abur care vine din cer, că acolo este prea mult şi nu mai poate. (7 ani)
Ceaţa e o lumină îndesată, prin care omul nu poate vedea. (9 ani)
Ceaţa e un întuneric luminos. (5 ani)
Ceaţa e când îngheaţă vântul. (7 ani)
Ceaţa e un cer care vine pe Pământ. (7 ani)

Ce este râia?
Râia este un animal mic, care se ţine după noi. (8 ani)

Ce este săpunul? Cum se face?
Săpunul este făcut din alunecuş, din otravă şi îl colorează cu acuarela. (10 ani)
Săpunul se face din mai mulţi clăbuci, la un loc. (6 ani)

Ce este cerul?
Cerul are două feluri de nori, ăia care merg noaptea se numesc noptari şi ăia care merg ziua, se numesc ziotari. (5 ani)
Cerul umblă pe sus şi se rotunjeşte. (7 ani)

Ce sunt microbii?
Microbii sunt nişte viermişori, stă la măsea, mănâncă, se satură si p-ormă iese afară, se aşază pe trotuar şi când trec oameni le intră lor în gură. (7 ani)
Microbii sunt nişte gândăcei mici de tot, ei sunt ascunşi pe la aprozar. Ei vede că ai cumpărat cartofi, sare pe cartofi şi dacă nu-l speli pe cartof, tu mori. (7 ani)
Microbii intră înăuntru la om şi acolo lasă fel de fel de murdării, că ei sunt murdari pe picioare şi îl îmbolnăveşte pe om. (7 ani)

Ce este ceaiul?
Ceaiul se face din multe bobiţe şi liniuţe, care le găsim într-un pom. (6 ani)
Ceaiul se face din tăiţei de ceai. (5 ani)

Cum luminează licuricii?
Licuricii au un pic de păr şi gaz şi piticii îi dau foc şi se aprinde. Licuricii nu mor, ei luminează până când se termină focul şi le creşte păr şi piticii iar dau foc. (10 ani)
Licuricii iau ciobuleţe de glob, de la pomul de iarnă, care le aruncă oamenii şi se împodobesc şi de-aia ei strălucesc. (7 ani)
Licuricii pot lumina, ca ei sunt o parte dintr-o stea, când moare un om cade o stea şi din steaua aia se formează licurici. (10 ani)
Licuricii sunt mici, au o lampă şi vin la oamenii care visează şi se uită la ei, cu lampa, ca să vadă ce visează. (7 ani)
Licuricii au o lanternă mică şi ne-o bagă în ochi, ca să nu-i cunoaştem. (6 ani)
Licuricii, că el se duce la un televizor şi când începe televizorul să lumineze, el ia un pic de lumină. (7 ani)

De ce au casă unii melci şi alţii nu?
Unii melci au casă, iar alţii nu, că de prin anul 1800, când au apărut canalele, făcute de oameni în oraşe, unii melci s-au debarasat de case şi aşa au rămas pentru totdeauna, să trăiască prin canale, ceilalţi trăiesc prin grădini şi livezi. (12 ani)
Unii melci au casă şi alţii nu, pentru că unii mănâncă tencuiala şi îşi fac casă, alţii nu suportă tencuiala şi rămân fără casă. (12 ani)
Melcii care au casă au făcut economie, nu au mâncat cartofi, au mâncat numai flori şi cu timpul şi-au făcut casă. (7 ani)

Cum ştie sugativa sa sugă cerneala?
Sugativa suge, că ea nu e ca hârtia, apăsata tare, ea e formată cu bubuliţe între ele. (9 ani)

Cum pot vedea pisicile noaptea?
Pisicile pot vedea noaptea, că are ochii de fosfor. (6 ani)
Pisicile au o linie pe ochi ziua şi linia se îngraşe şi seara se face ochiul plin de linia asta şi vede foarte bine. (6 ani)

Cum de este bradul verde tot timpul?
Bradul are cel mai mult organism şi calciu şi de-aia e verde mereu. (12 ani)
Bradul e verde tot timpul, că el nu se mai termină de verde ce e. (9 ani)

Cum arata stelele?
Stelele sunt bleo şi sunt din colţ în colţ.

Cum facem noi să ţinem minte?
Creierul imprimă tot ce gesticulăm noi cu buzele, şi aşa e memoria. (11 ani)
Poezia trece prin vene, prin toate vasele capitulare şi ajunge în creier. (12 ani)

De ce le-a crescut girafelor gâtul atât de lung?
Pe vremuri, la moşiile împăraţilor şi regilor, oamenii legau gâtul la girafe cu o aţă de o balustradă şi se punea un pietroi, care cântarea o tonă. Ei i s-a format gâtul lung. Celelalte girafe s-au născut din girafa asta la fel.

Dar ce aveau cu girafa aia de o chinuiau în halul ăla?
Girafa asta era pedepsită, că nu muncea la unele munci agricole. (7 ani)

De ce ziua soarele e galben, iar dimineaţa şi seara e roşu?
Soarele se schimbă la culoare, ca să mai vezi şi alt soare. (5 ani)

De ce au cruce pe spate unii păianjeni?
Unii păianjeni au cruce, că ei sunt popa la păianjeni. (7 ani)

De ce au cămilele cocoaşe?
Cocoaşele la cămile le folosesc, că sa punem noi poşeta acolo. (6 ani)
Cămilele au cocoaşe ca să le mai prelungească viaţa. (6 ani)
Cămila într-o cocoaşă are apă şi în altă mâncare. (6 ani)

De ce când ne lovim vedem, uneori, stele verzi?
Când ne lovim, sângele se învineţeşte, vine aşa la ochi şi vedem stele verzi. (11 ani)

De ce nu învaţă carte toţi copiii acasă şi trebuie să vină neapărat la şcoală?
Copiii învaţă la şcoală şi nu acasă, că acasă nu au directoare. (8 ani)

De ce îşi serbează oamenii ziua?
Copiii serbează ziua, când ii cumpără mama lui bomboane. (6 ani)
Oamenii îşi serbează ziua pentru că le este foame. (7 ani)

De ce îşi fac oamenii cadouri?
Oamenii îşi fac cadouri, ca să nu fie nesimtiti. (7 ani)

De ce au prăjiturile diferite modele şi nu există un singur model, acela de prăjitură?
Prăjiturile le fac frumoase cofetăresele ca sa mai zică lumea că merită cât costă. (8 ani)

De ce dă dirijorul din mâini, cu un băţ, când dirijează?
Dirijorul dă din mâini, ca să arate ducerea sunetului. (11 ani)
Dirijorul are un băţ în mână, că e urat să arate cu degetul, la ăla care cântă cu contrabasul ca să vadă cum merge simfonia. (10 ani)

De ce nu vorbesc toţi oamenii din lume aceeaşi limbă?
Dacă ar vorbi toţi oamenii din lume aceeaşi limbă s-ar încurca străzile, toţi s-ar duce în ţara unde este mai bine. (7 ani)

De ce noi orăşenii nu avem atâtea modele pe haine, cum au ţăranii?
Noi orăşenii nu avem atâtea modele pe haine, cum au ţăranii, pentru că noi avem service şi ţăranii, când au cules porumbul, nu mai au ce face şi fac modele pe haine. (7 ani)

De ce visăm noi?
Visele sunt ca să poţi să dormi. Că ochii văd mereu ceva în faţa ochilor şi atunci şi noaptea ei vrea să vadă ceva în faţa ochilor. (7 ani)
Visele sunt, că atunci când îţi moare tataia să îl mai vezi. (7 ani)
Noi visăm ca să nu ne plictisim noaptea. (7 ani)

De ce doar unele flori miros frumos?
Floarea miroase frumos, că vine albina şi îi ia mierea şi să-i rămână măcar mirosul. (8 ani)

De ce găina nu zboară pe sus, ca celelalte păsări?
Găina nu zboară pe sus ca celelalte păsări, pentru că-i e frică sa nu scape oul, când îi vine să-l facă. (10 ani)

De ce unii oameni donează sânge?
Oamenii care au calorii grase, probabil că ăştia sunt oameni graşi, donează sânge la ăia care le curge sânge din nas. (7 ani)

De ce are laptele culoarea albă şi nu ca iarba, verde?
Laptele are culoarea albă, că omul nu mănâncă, dacă vaca face o prostie aşa de mare să facă laptele albastru sau verde. (7 ani)
Vaca face laptele alb, că iarna, când nu are iarbă, mănâncă hârtie. (7 ani)

De ce aleargă sângele prin corpul nostru şi nu stă pe loc?
Sângele umblă prin corp, ca să îi prindă pe microbi şi să îi înece. (6 ani)

Pe unde tot zboară avioanele, unde se tot duc, toată noaptea şi noaptea?
Avioanele merg în Germania, la munte, la mare şi la Breaza. (5 ani)

Foloseşte la ceva boxul?
Boxul e bun, că atunci când vine războiul îi trage lu’ ala, cu tunul, un pumn şi nu mai poate trage. (6 ani)

Ce culoare are apa?
Apa are din toate culorile câte un pic, câte un pic şi laptele are numai culoarea albă. (7 ani)
Apa are culoarea alb slab, nu este ca laptele alb gras. (7 ani)
Apa are culoarea sticloasă. (8 ani)
Apa are culoarea lucioasă. (9 ani)

La ce folosesc sprâncenele?
Sprâncenele folosesc ca să ţină fruntea sus, să nu-i vină fruntea pe ochi. (6 ani)

Chiar nu le este frică deloc pompierilor de foc?
Pompierii nu se ard că au două perechi de haine pe ei şi ei mai au curaj şi cizme. (6 ani)

Ce mănâncă pomul, de creşte uneori mai înalt decât casa?
Omul nu creşte aşa de mare, când bea apă, că el dă apa afară din el. Pomul creşte aşa de mare, când bea apă, că el nu face pipi. (7 ani)

La ce foloseşte guma de mestecat?
Ciunga de mestecat e bună, că atuncea când noi poftim la ceva şi nu putem să mâncăm, pentru că nu avem, mama ne cumpără ciungă de mestecat. (6 ani)

Daca bretelele ţin pantalonii, ce ţine cravata?
Cravata e făcută să se spânzure unii bărbaţi şi să le ia alţii gagicile lor. (9 ani)

Vata se foloseşte în Sahara sau la Polul Nord?
În Sahara sau la Polul Nord nu se foloseşte vată deoarece oamenii de acolo sunt înapoiaţi medievali. (13 ani)
La Polul Nord sau în Sahara se foloseşte altfel de vată: la Polul Nord este zavată şi în Sahara nisivată. (10 ani)
La Polul Nord sau în Sahara oamenii iau o piele, o bate rău cu ciocanul, o vopsesc în alb şi zic că aia este vată şi o folosesc. (9 ani)

De ce există ceasuri cu cuc şi nu cu cocoş, din moment ce cocoşul e cunoscut că ne trezeşte dimineaţa?
Ceasurile sunt cu cuc şi nu cu cocoş, deoarece cucul a fost prima pasăre sculătoare. (11 ani)
Mult mai uşor învaţă un mecanism să zică Cu-cu decât Cu-cu-ri-gu. (13 ani)
Meşterul care a băgat prima dată cucul în ceas s-a gândit că nu poate să strâmteze ditamai cocoşul şi să-l bage acolo, şi de atunci ceasul a rămas aşa, cu cuc şi nu cu cocoş. (11 ani)

L-aţi văzut vreodată pe Bau-bau în fotografie?
Eu când eram mic l-am visat pe Bau-bau şi am vrut să-l fotografiez, dar nu am găsit aparatul în toată casa. (11 ani)
Numai cei incredincioşi pot să-l fotografieze pe Bau-bau, că nu le e frică de el, eu nu pot să mă uit. (11 ani)

De unde vine obiceiul să spunem că trebuie udată încălţămintea sau haina nouă?
Obiceiul că trebuie udată haina sau încălţămintea nouă vin de la prietenia omului cu băutura. (14 ani)

De ce ceaşca-i într-o ureche, iar cratiţa le are pe amândouă?
Ceaşca este într-o ureche, deoarece aşa vrea ea să fie mai elegantă şi nu clăpăugă ca o cratiţă. (12 ani)

De ce picătura este bombată şi nu întinsă?
Dacă picătura ar fi întinsă nu s-ar mai numi picătură, s-ar numi atunci băltiţă. (12 ani)
Picătura este bombată, mai ales lacrima şi sudoarea, pentru că ele sunt pline de sentimente. (14 ani)

Dacă tot se mănâncă amândouă, de ce nu servim mărar cu mere?
Noi nu servim mărar cu mere, pentru că nu ne putem bate joc de foame. (14 ani)

Oare îşi povestesc ceva licuricii şi stelele, cât e noaptea de lungă?
Stelele le întreabă pe gazele mici licuricii ce fac ele într-o viaţă atât de scurtă, iar licuricii nu înţeleg ce mănâncă stelele de trăiesc atât de mult. (12 ani)

Oare îi murdăreşte somnul pe oameni, de se spală pe faţa şi pe mâini, când se scoală?
Pentru că somnul e negru, trebuie să ne spălam dimineaţa pe ochi. (11 ani)

Chiar nu se poate învăţa fără note la şcoală?
Profesorii nu renunţă la note în şcoală, pentru că s-ar lipsi de plăcerea pe care o au când unii elevi îi imploră să nu-i lase corijenţi. (12 ani)

La uşa inimii cuiva, trebuie să ne rugăm, să năvălim sau să ciocănim?
La uşa inimii cuiva nu trebuie nici să ciocăneşti, nici să năvăleşti, nici să te rogi, ci trebuie doar să cânţi. (11 ani)
La uşa inimii cuiva, nu ne rugăm, cel mai bun lucru este să-i căutăm cheia. (13 ani)
La uşa inimii cuiva, trebuie să ne mişcăm si să dorim cu încetinitorul. (13 ani)

childrenii...

copiii sunt niste fiintze incredibile...de exemplu. ei iarta cu usurintza cu care respira...iubesc la fel de sincer precum alearga...dupa un fluture frumos colorat , vara...fara sa ia in calcul numic , decat cat de frumos este fluturele...ei uita de tot in alergarea lor, chiar risca sa serataceasca , uita pana si de ei insisi, de ce'?pt ca ei sunt cei mai ceresti oameni de pe Terra...cei mai sublimi...cei mai NE pamanteni pamanteni...de aceea Isus a spus ca ei sunt un model DEMN de urmat...ei nu au mandrie, nu stiu ce e razbunarea, iar atunci cand li se face rau, singura lor putere , la care fac apel sunt lacrimile...plang..apoi zambesc, cand ii impaca cineva, isi sterg lacrimile, si ca si cum nu s-a imtamplat mai nimic...incep dn nou sa alerge dupa vreun fluture frumos ...pt ca asa sunt ei, ingeresti...singurii nepacatosi de de planeta albastra, nesofisticatzi, simpli, dar sublimi in caracter...minuni...creatzii ale Unui Creator de minuni....de ex, imi aduc aminte de acum cativa ani, de nepotzika mea , Naomi, cand sora mea era suparata , ii spunea pe un ton f serios,***Naomi, gata, acum mama chiar e suparata pe tine...***era ca un sfarsit de lume ptea...privirea ei jucausa , agera, se prea din zambet pt cateva fractiuni de secunda, si apoi parca nevenindu-i sa creada , ce aude si ce vede, cu un plnset cam sfasietor, incepea sa spuna ****:mama, eu bec tot tine***in putzinele ei cuvinte...tot ce stia ea mai dulce...mama, nu se poate sa te superi pe mine, eu te iubesc tot, adica de tot...asa sunt copii ei dne iubesc tot, nu partzi din noi, sau , cum fac cei mari, azi am chef sa discut cu tine, maine , daca te potrzi bine, mai vedem, depinde ce avantaje voi avea...sau, pur si simplu daca cei mari nu au chef , nu iti dau nici macar 5 minute in ***audientza***, sa iti asculte oful...te iubesc tot, mult timp imi vor rasuna cuvintele ei in minte, pt ca atunci , auzind-o , privind-o, am inteles in final, ce voia sa spuna Isus , lumina lumii, cand vorbea despre ei asa de cald ...avem multe de invatzat de la pretioasele fiintze pe care uneori le tratam ca pe niste...ddur, cu un ton rece uneori, poate su prea multa strictete, ce sti tu , la urma urmei esti doar un copil...nu?ti se pare cunoscuta replica....?ce sti el ,un copil, ei bine, ceea ce stie el este ceea ce in ochii LUI DUMNEZEU este cel mei important...pt ca ei stiu sa traiasca inocent, sincer, pur...stie , sa ierte , sa uite, ceea ce nu e lucru putzin in lumea de azi, sa reinoade prietenia chiar la 5 minute dupa ca s-a ciondanit cu prietenul sau...de aventuri...analizeaza pt o zi macar , te rog , sufletul unui copil, si vei vedea ca poti invata de la el multe lucruri bune de la el...pe care cei mari, adultzii, cei STIE_TOT, , ...pe care cei mari le-au pierdut pe traseu, pe parcurs...pt ca trebuind sa invetzi sa ***te descurci***, cum zic cei mari si desteptzi, mai trebuie sa mai si mintzi , furi , mici parsivenii si parsivitatzi...comune pt zilele noastre...coppiiii sunt intotdeauna ei insisi , sinceri, transparentzi, nu cu 68 de fetze, una pt fiecare interes, ei iubesc sincer, cu adevarat...imi doresc sa devin , din punctul asta de vedere, mai copil... cam atat pt azi despre copii,in plus citeste rogu-te parerea cea mai autorizata in materie, in EVANGHELIA according to MARCU 10: 13-16.