welcome, & be blessed!

The messengers of PEACE, in the heart of LOVE, have been handpicked by the Creator God, from the ranks of life, for He knows the effectiveness of using those who have survived the worst, and now understand the best.
In this way, the warriors of PEACE & LOVE are empowered, with strength, fortitude, longwithstanding, therefore, enabled to create ripples in the minds, & lives of mankind...


no comment

no comment

sâmbătă, 14 martie 2009

Noul Pamant

..."Cele mai delicate si duioase sentimente de simpatie vor fii cultivate si dezvoltate abia in cer...scrie in cartea "Caminul Advent"...Acum ne este greu sau imposibil chiar sa ne imaginam cum va fii Acolo, pt ca traim in mediul Pacatului si deci al Egoismului...Acolo de fapt, cred din toata inima, se vor transforma relatiile cu adevarat, si ceea ce azi reprezinta afectiunea, tandretea si iubirea pt familie, acolo totul va fi inghitit de catre acea mare familie...totul va fi o mare, o imensa familie, asta cred.Intr-o mare familie nu exista doar sot si sotie...Va fii in orice caz o alta raportare...Inca nu stim sigur cum va fi acolo, dar putem totusi sa ne bazam pe ceea ce ne spune, printre randuri, Ellen G. White. Acolo relatiile noastre nu vor mai fii afectate de pacat, azi si aici relatiile noastre sunt "manjite"...de egoism, de pacat, de competitie, de rivalitate, de invidie ,de interese meschine, de iubire de sine, de nelepadare de sine, de rau...acolo va fi o diferentza totala...Familia a fost data pentru aceasta protectie, este si o mare binecuvantare dar cred ca este si protectie impotriva pacatului,dar e si mediul imaginat de Marele Arhitect pt dezvoltarea la infinit, nu la maxim...acolo nu cred ca exista maxim...exista doar dezvoltare pt infinit, o cuntinua dezvoltare…a celor mai nobile sentimente de bine, de altruism...si de empatie."Mai bine sa se insoare decat sa arda"...cumva familia, formarea unei familii, reiese de aici ca ma impiedica sa ard...cred ca acolo abia acolo va exista cu adevarat fericirea...mult visata, cea pierduta la inceput...in Eden.Scrie George Toparceanu in Minunile Sfantului Sisoe...ca aceasta a ajuns in Cer si ca acolo s-ar fi plictisit...pt ca-i lipseau muraturile...Si a zis :mi-e dor sa mananc o muratura...vreau sa cobor pe Pamant...si a mers sa faca minuni pe Pamant si sa "pape"muraturi...ei bine cred ca este vorba doar de imaginatia "deviata" a scriitorului, pt ca in ceruri va fii fericirea desavarsita ,absoluta. Abia acolo va fii realitatea ultima, cea pierduta initial. In cer nu va fii nimeni care sa regrete ceva de pe Pamant...si nici nu va exista vreodata plictiseala in Ceruri...Pt a merge in cer trebuie sa fii pregatit pt cer...CUMVA SA AI DEJA Cerul in inima ta…sa "te califici" pt a fii acolo.Nu vorbesc despre a merita cerul, cerul niciodata nu-l vom merita, dar noi trebuie sa ne pregatim activ...sa fim gata pt viata de acolo...Anumiti oameni daca acum ar fii acum dusi (mutati) in Cer ar fii torturati... s-ar simti ca si torturati…si atunci...trebuie o pregatire…cred ca pentru a te bucura de Cer trebuie sa te pregatesti de pe acum,prin micile Bucurii ale Cerului...de pe Pamant…primite acum...sa ne gasim deja aici si acum Bucuria in lucrurile care sunt Bucuria Cerului, si a Tatalui...si sa nu ne placa lucrurile care ne vor lipsi in cer....nu?Imagineaza-ti un roman care-si doreste toata viata sa mearga in Spania, viseaza sa ajunga acolo, sau in America, care insa, cand ajungein fine acolo, este dezamagit, si devine un neadaptat...Poate ca era un neadaptat si in Romania, la fel este si in America, si in Spania, Domnul nu cred ca va duce in Cer oameni care nu-si doresc mai mult decat orice vesnicia...testul este Biserica.Aici invatam sa ...traim asa cum trai acolo...Daca cumva am ajuns eu vreodata sa prefer sa stau acasa sa-mi petrec , sa sarbatoresc Sabatul singur....sa fie singuratatea de fapt o alegere a egoismului? o intrebare,atat...Sau faptul ca cica "eu ma simt mai binecuvantat sa petrec Sabatul sub un copac,in natura"...sau intr-o grupa mai sfanta, de elita, nu cu oricine alaturi de mine...atunci cred ca nu sunt pregatit...asta cred.Bucuria mea zice Domnul sunt sfintii din tara...Ideea e ca ... eu trebuie sa incep sa cultiv totul de pe acum,in ceea ce priveste relatiile inter-umane... pt ca asa imi spune cugetul .Pt ca de fapt cred din tot sufletul ca obiceiurile pe care le dezvolt aici pe Pamant, vor fii continuate in Vesnicie...Cred ca in ceruri vom avea o viata activa...si nicidecum pasiva...Imparatia Lui Dumnezeu...si ma gandeam deunazi cum parca am uitat sa ma bucur de micile bucurii...pe care zi de zi ni le ofera Dumnezeu…cu atata bucurie...EL se bucura de bucuriile pe care ni le ofera cu mana larga...clipa de clipa.Si brusc m-am intrebat: cum ma bucuram cand eram copil? si cum ma bucur azi, ca si adult?de ce sunt atat de usor azi de ...incruntat? de gata sa uit sa ma bucur? in Domnul?...si pt ce? as fi trist?...de ce sa cred ca El nu este la carma vietii mele?pt ce sa ma plang?si sa ma cred ca sunt singur? sau parasit?...departe de Dumnezeu sau asa ceva...acolo vom sadi vii si vom avea case...vom avea proprietati...le vom locui...cu bucurie.Vom munci, vom face poate...cred asta...vom face si un fel sau un alt fel de Evanghelizari...,nu stiu, ma intrebam doar...Poate ca va veni un inger...cu un copil in brate si va spune":Florin , ia in grija ta acest copilas, parintii lui nu sunt aici, educa-l, arata-i si explica-i tu de ce Domnul Isus are acele semne ale cuielor in palmele Sale"...Apoi, un alt inger va veni la tine...si-ti va spune: Ionutz, uite acest salbatic din jungla Amazoniei,nu a stiut el prea multe, dar a salvat viata unui misionar, a renuntzat sa mai fie canibal, atat cat Eu i-am descoperit, putina lumina pe care el avut-o, el a trait-o, si azi este aici, pentru vesnicie, atat cat a stiut, el a trait, ia-l in grija ta si invata-l despre semnele cuielor din palmele Domnului Isus...si el va fii o vesnicie fratele tau, si al nostru, si tu vei avea grija de el...nu?grija ...ca de tine!Acolo nu va fii mai fii nici bogat nici sarac, nimic de genul acesta...Egoismul acolo va fii fost deja istorie, disparut...liberi pt a trai adevaratul scop pt care am fost creati, inca de la inceput...Acolo, nu vom mai fugi dupa scopurile noastre, egoiste, fie adunarea de bani, fie simpla castigare a existentei…abia atunci.Vom trai cu adevarat pt scopul lui Dumnezeu pt care am fost creati....abia atunci vom incepe viata adevarata…in cetate nu vom avea soare, nici lumina pt ca Domnul va fii Soarele nostru...Viata pe noul pamnt va fii activa...creatoare…inventiva, ingenioasa...dezinvolta,spontana,si plina de nou...Ce sa fac pt ca sa-l, (sau sa) o fac fericit(a) pe "X"?cum sa-i fac fericiti pe ei? pe altii? asta cred ca este ideea, de baza...Veti sadi vii, va veti invita unul pe altul sub smochin.De ce spunea Domnul asa?pt ca atata puteau ei, cei de atunci sa inteleaga...e adevarat...eu si tu ...si toti copiii Domnului Isus din toate timpurile...nu?Ne vom folosi atunci fiecare putere a mintii a sufletului si a noului nostru trup, de slava, si vom fii intr-o continua dezvoltare…de neimaginat azi...intr-o continua dezvoltare...fara competitie, fara concurenta...FARA RIVALITATE,...SI fara pacat...Acum ne e greu sa ne putem imagina pt ca aproape tot ce cunoastem noi aici este competitie, egoism, lupte surde, acerbe...Ilie si Moise au inceput deja acest stil de viata...vesnica. Copiii jucandu-se cu animale...nu?Cam asta se picteaza de cele mai multe ori cand vine vorba de Noul Pamant...dar as vrea sa-ti spun ceva...In ultima instanta ceea ce ne va oferi Noul Pamant va fii o intoarcere totala, absoluta, la bucuriile reale si sfinte...simple.Date si lasate de Dumnezeu...noi azi ne buram pt lucruri, un televizor mare cu ecran plat, un laptop nou...un telefon scump, sau foarte scump, sau haine scumpe...cat mai de lux...o masina noua,o casa mai mare....traim intr-o lume foarte artificiala...azi, nu?Goana dupa vant...nu?Solomon a avut totul...si a spus, ca pana la urma este asa: "Singura bucurie reala este: du-te sa-ti traiesti viata cu sotia ta, bucura-te...de simplitate"......Abia acolo vom regasi asemeni unor copii absolut inocenti bucuria de trai deplin ...la maxim, ca si copiii....nu intamplator cred ca pictorii cand vine vorba despre Noul Pamant picteaza copiii...care se bucura...frenetic.la maxim.ma bucur ca pot impartasi cu voi ganduri...idei sentimente...emotii…ma bucur ca un copil...Domnul Dumnezeu sa fie cu voi si cu toti cei iubiti de voi,dragi cititori...pe curand!

Noul Pamant...

..."Cele mai delicate si duioase sentimente de simpatie vor fii cultivate si dezvoltate abia in cer...scrie in cartea "Caminul Advent"...Acum ne este greu sau imposibil chiar sa ne imaginam cum va fii Acolo, pt ca traim in mediul Pacatului si deci al Egoismului...Acolo de fapt, cred din toata inima, se vor transforma relatiile cu adevarat, si ceea ce azi reprezinta afectiunea, tandretea si iubirea pt familie, acolo totul va fi inghitit de catre acea mare familie...totul va fi o mare, o imensa familie, asta cred.Intr-o mare familie nu exista doar sot si sotie...Va fii in orice caz o alta raportare...Inca nu stim sigur cum va fi acolo, dar putem totusi sa ne bazam pe ceea ce ne spune, printre randuri, Ellen G. White. Acolo relatiile noastre nu vor mai fii afectate de pacat, azi si aici relatiile noastre sunt "manjite"...de egoism, de pacat, de competitie, de rivalitate, de invidie ,de interese meschine, de iubire de sine, de nelepadare de sine, de rau...acolo va fi o diferentza totala...Familia a fost data pentru aceasta protectie, este si o mare binecuvantare dar cred ca este si protectie impotriva pacatului,dar e si mediul imaginat de Marele Arhitect pt dezvoltarea la infinit, nu la maxim...acolo nu cred ca exista maxim...exista doar dezvoltare pt infinit, o cuntinua dezvoltare…a celor mai nobile sentimente de bine, de altruism...si de empatie."Mai bine sa se insoare decat sa arda"...cumva familia, formarea unei familii, reiese de aici ca ma impiedica sa ard...cred ca acolo abia acolo va exista cu adevarat fericirea...mult visata, cea pierduta la inceput...in Eden.Scrie George Toparceanu in Minunile Sfantului Sisoe...ca aceasta a ajuns in Cer si ca acolo s-ar fi plictisit...pt ca-i lipseau muraturile...Si a zis :mi-e dor sa mananc o muratura...vreau sa cobor pe Pamant...si a mers sa faca minuni pe Pamant si sa "pape"muraturi...ei bine cred ca este vorba doar de imaginatia "deviata" a scriitorului, pt ca in ceruri va fii fericirea desavarsita ,absoluta. Abia acolo va fii realitatea ultima, cea pierduta initial. In cer nu va fii nimeni care sa regrete ceva de pe Pamant...si nici nu va exista vreodata plictiseala in Ceruri...Pt a merge in cer trebuie sa fii pregatit pt cer...CUMVA SA AI DEJA Cerul in inima ta…sa "te califici" pt a fii acolo.Nu vorbesc despre a merita cerul, cerul niciodata nu-l vom merita, dar noi trebuie sa ne pregatim activ...sa fim gata pt viata de acolo...Anumiti oameni daca acum ar fii acum dusi (mutati) in Cer ar fii torturati... s-ar simti ca si torturati…si atunci...trebuie o pregatire…cred ca pentru a te bucura de Cer trebuie sa te pregatesti de pe acum,prin micile Bucurii ale Cerului...de pe Pamant…primite acum...sa ne gasim deja aici si acum Bucuria in lucrurile care sunt Bucuria Cerului, si a Tatalui...si sa nu ne placa lucrurile care ne vor lipsi in cer....nu?Imagineaza-ti un roman care-si doreste toata viata sa mearga in Spania, viseaza sa ajunga acolo, sau in America, care insa, cand ajungein fine acolo, este dezamagit, si devine un neadaptat...Poate ca era un neadaptat si in Romania, la fel este si in America, si in Spania, Domnul nu cred ca va duce in Cer oameni care nu-si doresc mai mult decat orice vesnicia...testul este Biserica.Aici invatam sa ...traim asa cum trai acolo...Daca cumva am ajuns eu vreodata sa prefer sa stau acasa sa-mi petrec , sa sarbatoresc Sabatul singur....sa fie singuratatea de fapt o alegere a egoismului? o intrebare,atat...Sau faptul ca cica "eu ma simt mai binecuvantat sa petrec Sabatul sub un copac,in natura"...sau intr-o grupa mai sfanta, de elita, nu cu oricine alaturi de mine...atunci cred ca nu sunt pregatit...asta cred.Bucuria mea zice Domnul sunt sfintii din tara...Ideea e ca ... eu trebuie sa incep sa cultiv totul de pe acum,in ceea ce priveste relatiile inter-umane... pt ca asa imi spune cugetul .Pt ca de fapt cred din tot sufletul ca obiceiurile pe care le dezvolt aici pe Pamant, vor fii continuate in Vesnicie...Cred ca in ceruri vom avea o viata activa...si nicidecum pasiva...Imparatia Lui Dumnezeu...si ma gandeam deunazi cum parca am uitat sa ma bucur de micile bucurii...pe care zi de zi ni le ofera Dumnezeu…cu atata bucurie...EL se bucura de bucuriile pe care ni le ofera cu mana larga...clipa de clipa.Si brusc m-am intrebat: cum ma bucuram cand eram copil? si cum ma bucur azi, ca si adult?de ce sunt atat de usor azi de ...incruntat? de gata sa uit sa ma bucur? in Domnul?...si pt ce? as fi trist?...de ce sa cred ca El nu este la carma vietii mele?pt ce sa ma plang?si sa ma cred ca sunt singur? sau parasit?...departe de Dumnezeu sau asa ceva...acolo vom sadi vii si vom avea case...vom avea proprietati...le vom locui...cu bucurie.Vom munci, vom face poate...cred asta...vom face si un fel sau un alt fel de Evanghelizari...,nu stiu, ma intrebam doar...Poate ca va veni un inger...cu un copil in brate si va spune":Florin , ia in grija ta acest copilas, parintii lui nu sunt aici, educa-l, arata-i si explica-i tu de ce Domnul Isus are acele semne ale cuielor in palmele Sale"...Apoi, un alt inger va veni la tine...si-ti va spune: Ionutz, uite acest salbatic din jungla Amazoniei,nu a stiut el prea multe, dar a salvat viata unui misionar, a renuntzat sa mai fie canibal, atat cat Eu i-am descoperit, putina lumina pe care el avut-o, el a trait-o, si azi este aici, pentru vesnicie, atat cat a stiut, el a trait, ia-l in grija ta si invata-l despre semnele cuielor din palmele Domnului Isus...si el va fii o vesnicie fratele tau, si al nostru, si tu vei avea grija de el...nu?grija ...ca de tine!Acolo nu va fii mai fii nici bogat nici sarac, nimic de genul acesta...Egoismul acolo va fii fost deja istorie, disparut...liberi pt a trai adevaratul scop pt care am fost creati, inca de la inceput...Acolo, nu vom mai fugi dupa scopurile noastre, egoiste, fie adunarea de bani, fie simpla castigare a existentei…abia atunci.Vom trai cu adevarat pt scopul lui Dumnezeu pt care am fost creati....abia atunci vom incepe viata adevarata…in cetate nu vom avea soare, nici lumina pt ca Domnul va fii Soarele nostru...Viata pe noul pamnt va fii activa...creatoare…inventiva, ingenioasa...dezinvolta,spontana,si plina de nou...Ce sa fac pt ca sa-l, (sau sa) o fac fericit(a) pe "X"?cum sa-i fac fericiti pe ei? pe altii? asta cred ca este ideea, de baza...Veti sadi vii, va veti invita unul pe altul sub smochin.De ce spunea Domnul asa?pt ca atata puteau ei, cei de atunci sa inteleaga...e adevarat...eu si tu ...si toti copiii Domnului Isus din toate timpurile...nu?Ne vom folosi atunci fiecare putere a mintii a sufletului si a noului nostru trup, de slava, si vom fii intr-o continua dezvoltare…de neimaginat azi...intr-o continua dezvoltare...fara competitie, fara concurenta...FARA RIVALITATE,...SI fara pacat...Acum ne e greu sa ne putem imagina pt ca aproape tot ce cunoastem noi aici este competitie, egoism, lupte surde, acerbe...Ilie si Moise au inceput deja acest stil de viata...vesnica. Copiii jucandu-se cu animale...nu?Cam asta se picteaza de cele mai multe ori cand vine vorba de Noul Pamant...dar as vrea sa-ti spun ceva...In ultima instanta ceea ce ne va oferi Noul Pamant va fii o intoarcere totala, absoluta, la bucuriile reale si sfinte...simple.Date si lasate de Dumnezeu...noi azi ne buram pt lucruri, un televizor mare cu ecran plat, un laptop nou...un telefon scump, sau foarte scump, sau haine scumpe...cat mai de lux...o masina noua,o casa mai mare....traim intr-o lume foarte artificiala...azi, nu?Goana dupa vant...nu?Solomon a avut totul...si a spus, ca pana la urma este asa: "Singura bucurie reala este: du-te sa-ti traiesti viata cu sotia ta, bucura-te...de simplitate"......Abia acolo vom regasi asemeni unor copii absolut inocenti bucuria de trai deplin ...la maxim, ca si copiii....nu intamplator cred ca pictorii cand vine vorba despre Noul Pamant picteaza copiii...care se bucura...frenetic.la maxim.ma bucur ca pot impartasi cu voi ganduri...idei sentimente...emotii…ma bucur ca un copil...Domnul Dumnezeu sa fie cu voi si cu toti cei iubiti de voi,dragi cititori...pe curand!

noul Pamant...

..."Cele mai delicate si duioase sentimente de simpatie vor fii cultivate si dezvoltate abia in cer...scrie in cartea "Caminul Advent"...Acum ne este greu sau imposibil chiar sa ne imaginam cum va fii Acolo, pt ca traim in mediul Pacatului si deci al Egoismului...Acolo de fapt, cred din toata inima, se vor transforma relatiile cu adevarat, si ceea ce azi reprezinta afectiunea, tandretea si iubirea pt familie, acolo totul va fi inghitit de catre acea mare familie...totul va fi o mare, o imensa familie, asta cred.Intr-o mare familie nu exista doar sot si sotie...Va fii in orice caz o alta raportare...Inca nu stim sigur cum va fi acolo, dar putem totusi sa ne bazam pe ceea ce ne spune, printre randuri, Ellen G. White. Acolo relatiile noastre nu vor mai fii afectate de pacat, azi si aici relatiile noastre sunt "manjite"...de egoism, de pacat, de competitie, de rivalitate, de invidie ,de interese meschine, de iubire de sine, de nelepadare de sine, de rau...acolo va fi o diferentza totala...Familia a fost data pentru aceasta protectie, este si o mare binecuvantare dar cred ca este si protectie impotriva pacatului,dar e si mediul imaginat de Marele Arhitect pt dezvoltarea la infinit, nu la maxim...acolo nu cred ca exista maxim...exista doar dezvoltare pt infinit, o cuntinua dezvoltare…a celor mai nobile sentimente de bine, de altruism...si de empatie."Mai bine sa se insoare decat sa arda"...cumva familia, formarea unei familii, reiese de aici ca ma impiedica sa ard...cred ca acolo abia acolo va exista cu adevarat fericirea...mult visata, cea pierduta la inceput...in Eden.Scrie George Toparceanu in Minunile Sfantului Sisoe...ca aceasta a ajuns in Cer si ca acolo s-ar fi plictisit...pt ca-i lipseau muraturile...Si a zis :mi-e dor sa mananc o muratura...vreau sa cobor pe Pamant...si a mers sa faca minuni pe Pamant si sa "pape"muraturi...ei bine cred ca este vorba doar de imaginatia "deviata" a scriitorului, pt ca in ceruri va fii fericirea desavarsita ,absoluta. Abia acolo va fii realitatea ultima, cea pierduta initial. In cer nu va fii nimeni care sa regrete ceva de pe Pamant...si nici nu va exista vreodata plictiseala in Ceruri...Pt a merge in cer trebuie sa fii pregatit pt cer...CUMVA SA AI DEJA Cerul in inima ta…sa "te califici" pt a fii acolo.Nu vorbesc despre a merita cerul, cerul niciodata nu-l vom merita, dar noi trebuie sa ne pregatim activ...sa fim gata pt viata de acolo...Anumiti oameni daca acum ar fii acum dusi (mutati) in Cer ar fii torturati... s-ar simti ca si torturati…si atunci...trebuie o pregatire…cred ca pentru a te bucura de Cer trebuie sa te pregatesti de pe acum,prin micile Bucurii ale Cerului...de pe Pamant…primite acum...sa ne gasim deja aici si acum Bucuria in lucrurile care sunt Bucuria Cerului, si a Tatalui...si sa nu ne placa lucrurile care ne vor lipsi in cer....nu?Imagineaza-ti un roman care-si doreste toata viata sa mearga in Spania, viseaza sa ajunga acolo, sau in America, care insa, cand ajungein fine acolo, este dezamagit, si devine un neadaptat...Poate ca era un neadaptat si in Romania, la fel este si in America, si in Spania, Domnul nu cred ca va duce in Cer oameni care nu-si doresc mai mult decat orice vesnicia...testul este Biserica.Aici invatam sa ...traim asa cum trai acolo...Daca cumva am ajuns eu vreodata sa prefer sa stau acasa sa-mi petrec , sa sarbatoresc Sabatul singur....sa fie singuratatea de fapt o alegere a egoismului? o intrebare,atat...Sau faptul ca cica "eu ma simt mai binecuvantat sa petrec Sabatul sub un copac,in natura"...sau intr-o grupa mai sfanta, de elita, nu cu oricine alaturi de mine...atunci cred ca nu sunt pregatit...asta cred.Bucuria mea zice Domnul sunt sfintii din tara...Ideea e ca ... eu trebuie sa incep sa cultiv totul de pe acum,in ceea ce priveste relatiile inter-umane... pt ca asa imi spune cugetul .Pt ca de fapt cred din tot sufletul ca obiceiurile pe care le dezvolt aici pe Pamant, vor fii continuate in Vesnicie...Cred ca in ceruri vom avea o viata activa...si nicidecum pasiva...Imparatia Lui Dumnezeu...si ma gandeam deunazi cum parca am uitat sa ma bucur de micile bucurii...pe care zi de zi ni le ofera Dumnezeu…cu atata bucurie...EL se bucura de bucuriile pe care ni le ofera cu mana larga...clipa de clipa.Si brusc m-am intrebat: cum ma bucuram cand eram copil? si cum ma bucur azi, ca si adult?de ce sunt atat de usor azi de ...incruntat? de gata sa uit sa ma bucur? in Domnul?...si pt ce? as fi trist?...de ce sa cred ca El nu este la carma vietii mele?pt ce sa ma plang?si sa ma cred ca sunt singur? sau parasit?...departe de Dumnezeu sau asa ceva...acolo vom sadi vii si vom avea case...vom avea proprietati...le vom locui...cu bucurie.Vom munci, vom face poate...cred asta...vom face si un fel sau un alt fel de Evanghelizari...,nu stiu, ma intrebam doar...Poate ca va veni un inger...cu un copil in brate si va spune":Florin , ia in grija ta acest copilas, parintii lui nu sunt aici, educa-l, arata-i si explica-i tu de ce Domnul Isus are acele semne ale cuielor in palmele Sale"...Apoi, un alt inger va veni la tine...si-ti va spune: Ionutz, uite acest salbatic din jungla Amazoniei,nu a stiut el prea multe, dar a salvat viata unui misionar, a renuntzat sa mai fie canibal, atat cat Eu i-am descoperit, putina lumina pe care el avut-o, el a trait-o, si azi este aici, pentru vesnicie, atat cat a stiut, el a trait, ia-l in grija ta si invata-l despre semnele cuielor din palmele Domnului Isus...si el va fii o vesnicie fratele tau, si al nostru, si tu vei avea grija de el...nu?grija ...ca de tine!Acolo nu va fii mai fii nici bogat nici sarac, nimic de genul acesta...Egoismul acolo va fii fost deja istorie, disparut...liberi pt a trai adevaratul scop pt care am fost creati, inca de la inceput...Acolo, nu vom mai fugi dupa scopurile noastre, egoiste, fie adunarea de bani, fie simpla castigare a existentei…abia atunci.Vom trai cu adevarat pt scopul lui Dumnezeu pt care am fost creati....abia atunci vom incepe viata adevarata…in cetate nu vom avea soare, nici lumina pt ca Domnul va fii Soarele nostru...Viata pe noul pamnt va fii activa...creatoare…inventiva, ingenioasa...dezinvolta,spontana,si plina de nou...Ce sa fac pt ca sa-l, (sau sa) o fac fericit(a) pe "X"?cum sa-i fac fericiti pe ei? pe altii? asta cred ca este ideea, de baza...Veti sadi vii, va veti invita unul pe altul sub smochin.De ce spunea Domnul asa?pt ca atata puteau ei, cei de atunci sa inteleaga...e adevarat...eu si tu ...si toti copiii Domnului Isus din toate timpurile...nu?Ne vom folosi atunci fiecare putere a mintii a sufletului si a noului nostru trup, de slava, si vom fii intr-o continua dezvoltare…de neimaginat azi...intr-o continua dezvoltare...fara competitie, fara concurenta...FARA RIVALITATE,...SI fara pacat...Acum ne e greu sa ne putem imagina pt ca aproape tot ce cunoastem noi aici este competitie, egoism, lupte surde, acerbe...Ilie si Moise au inceput deja acest stil de viata...vesnica. Copiii jucandu-se cu animale...nu?Cam asta se picteaza de cele mai multe ori cand vine vorba de Noul Pamant...dar as vrea sa-ti spun ceva...In ultima instanta ceea ce ne va oferi Noul Pamant va fii o intoarcere totala, absoluta, la bucuriile reale si sfinte...simple.Date si lasate de Dumnezeu...noi azi ne buram pt lucruri, un televizor mare cu ecran plat, un laptop nou...un telefon scump, sau foarte scump, sau haine scumpe...cat mai de lux...o masina noua,o casa mai mare....traim intr-o lume foarte artificiala...azi, nu?Goana dupa vant...nu?Solomon a avut totul...si a spus, ca pana la urma este asa: "Singura bucurie reala este: du-te sa-ti traiesti viata cu sotia ta, bucura-te...de simplitate"......Abia acolo vom regasi asemeni unor copii absolut inocenti bucuria de trai deplin ...la maxim, ca si copiii....nu intamplator cred ca pictorii cand vine vorba despre Noul Pamant picteaza copiii...care se bucura...frenetic.la maxim.ma bucur ca pot impartasi cu voi ganduri...idei sentimente...emotii…ma bucur ca un copil...Domnul Dumnezeu sa fie cu voi si cu toti cei iubiti de voi,dragi cititori...pe curand!

NOUL PAMANT....JESUS IS COMING SOON, CAN YOU HERE HIM COMING?...JUST LISTEN CAREFULLY...AND YOU WILL HEAR HIM COMING....

..."Cele mai delicate si duioase sentimente de simpatie vor fii cultivate si dezvoltate abia in cer...scrie in cartea "Caminul Advent"...Acum ne este greu sau imposibil chiar sa ne imaginam cum va fii Acolo, pt ca traim in mediul Pacatului si deci al Egoismului...Acolo de fapt, cred din toata inima, se vor transforma relatiile cu adevarat, si ceea ce azi reprezinta afectiunea, tandretea si iubirea pt familie, acolo totul va fi inghitit de catre acea mare familie...totul va fi o mare, o imensa familie, asta cred.Intr-o mare familie nu exista doar sot si sotie...Va fii in orice caz o alta raportare...Inca nu stim sigur cum va fi acolo, dar putem totusi sa ne bazam pe ceea ce ne spune, printre randuri, Ellen G. White. Acolo relatiile noastre nu vor mai fii afectate de pacat, azi si aici relatiile noastre sunt "manjite"...de egoism, de pacat, de competitie, de rivalitate, de invidie ,de interese meschine, de iubire de sine, de nelepadare de sine, de rau...acolo va fi o diferentza totala...Familia a fost data pentru aceasta protectie, este si o mare binecuvantare dar cred ca este si protectie impotriva pacatului,dar e si mediul imaginat de Marele Arhitect pt dezvoltarea la infinit, nu la maxim...acolo nu cred ca exista maxim...exista doar dezvoltare pt infinit, o cuntinua dezvoltare…a celor mai nobile sentimente de bine, de altruism...si de empatie."Mai bine sa se insoare decat sa arda"...cumva familia, formarea unei familii, reiese de aici ca ma impiedica sa ard...cred ca acolo abia acolo va exista cu adevarat fericirea...mult visata, cea pierduta la inceput...in Eden.Scrie George Toparceanu in Minunile Sfantului Sisoe...ca aceasta a ajuns in Cer si ca acolo s-ar fi plictisit...pt ca-i lipseau muraturile...Si a zis :mi-e dor sa mananc o muratura...vreau sa cobor pe Pamant...si a mers sa faca minuni pe Pamant si sa "pape"muraturi...ei bine cred ca este vorba doar de imaginatia "deviata" a scriitorului, pt ca in ceruri va fii fericirea desavarsita ,absoluta. Abia acolo va fii realitatea ultima, cea pierduta initial. In cer nu va fii nimeni care sa regrete ceva de pe Pamant...si nici nu va exista vreodata plictiseala in Ceruri...Pt a merge in cer trebuie sa fii pregatit pt cer...CUMVA SA AI DEJA Cerul in inima ta…sa "te califici" pt a fii acolo.Nu vorbesc despre a merita cerul, cerul niciodata nu-l vom merita, dar noi trebuie sa ne pregatim activ...sa fim gata pt viata de acolo...Anumiti oameni daca acum ar fii acum dusi (mutati) in Cer ar fii torturati... s-ar simti ca si torturati…si atunci...trebuie o pregatire…cred ca pentru a te bucura de Cer trebuie sa te pregatesti de pe acum,prin micile Bucurii ale Cerului...de pe Pamant…primite acum...sa ne gasim deja aici si acum Bucuria in lucrurile care sunt Bucuria Cerului, si a Tatalui...si sa nu ne placa lucrurile care ne vor lipsi in cer....nu?Imagineaza-ti un roman care-si doreste toata viata sa mearga in Spania, viseaza sa ajunga acolo, sau in America, care insa, cand ajungein fine acolo, este dezamagit, si devine un neadaptat...Poate ca era un neadaptat si in Romania, la fel este si in America, si in Spania, Domnul nu cred ca va duce in Cer oameni care nu-si doresc mai mult decat orice vesnicia...testul este Biserica.Aici invatam sa ...traim asa cum trai acolo...Daca cumva am ajuns eu vreodata sa prefer sa stau acasa sa-mi petrec , sa sarbatoresc Sabatul singur....sa fie singuratatea de fapt o alegere a egoismului? o intrebare,atat...Sau faptul ca cica "eu ma simt mai binecuvantat sa petrec Sabatul sub un copac,in natura"...sau intr-o grupa mai sfanta, de elita, nu cu oricine alaturi de mine...atunci cred ca nu sunt pregatit...asta cred.Bucuria mea zice Domnul sunt sfintii din tara...Ideea e ca ... eu trebuie sa incep sa cultiv totul de pe acum,in ceea ce priveste relatiile inter-umane... pt ca asa imi spune cugetul .Pt ca de fapt cred din tot sufletul ca obiceiurile pe care le dezvolt aici pe Pamant, vor fii continuate in Vesnicie...Cred ca in ceruri vom avea o viata activa...si nicidecum pasiva...Imparatia Lui Dumnezeu...si ma gandeam deunazi cum parca am uitat sa ma bucur de micile bucurii...pe care zi de zi ni le ofera Dumnezeu…cu atata bucurie...EL se bucura de bucuriile pe care ni le ofera cu mana larga...clipa de clipa.Si brusc m-am intrebat: cum ma bucuram cand eram copil? si cum ma bucur azi, ca si adult?de ce sunt atat de usor azi de ...incruntat? de gata sa uit sa ma bucur? in Domnul?...si pt ce? as fi trist?...de ce sa cred ca El nu este la carma vietii mele?pt ce sa ma plang?si sa ma cred ca sunt singur? sau parasit?...departe de Dumnezeu sau asa ceva...acolo vom sadi vii si vom avea case...vom avea proprietati...le vom locui...cu bucurie.Vom munci, vom face poate...cred asta...vom face si un fel sau un alt fel de Evanghelizari...,nu stiu, ma intrebam doar...Poate ca va veni un inger...cu un copil in brate si va spune":Florin , ia in grija ta acest copilas, parintii lui nu sunt aici, educa-l, arata-i si explica-i tu de ce Domnul Isus are acele semne ale cuielor in palmele Sale"...Apoi, un alt inger va veni la tine...si-ti va spune: Ionutz, uite acest salbatic din jungla Amazoniei,nu a stiut el prea multe, dar a salvat viata unui misionar, a renuntzat sa mai fie canibal, atat cat Eu i-am descoperit, putina lumina pe care el avut-o, el a trait-o, si azi este aici, pentru vesnicie, atat cat a stiut, el a trait, ia-l in grija ta si invata-l despre semnele cuielor din palmele Domnului Isus...si el va fii o vesnicie fratele tau, si al nostru, si tu vei avea grija de el...nu?grija ...ca de tine!Acolo nu va fii mai fii nici bogat nici sarac, nimic de genul acesta...Egoismul acolo va fii fost deja istorie, disparut...liberi pt a trai adevaratul scop pt care am fost creati, inca de la inceput...Acolo, nu vom mai fugi dupa scopurile noastre, egoiste, fie adunarea de bani, fie simpla castigare a existentei…abia atunci.Vom trai cu adevarat pt scopul lui Dumnezeu pt care am fost creati....abia atunci vom incepe viata adevarata…in cetate nu vom avea soare, nici lumina pt ca Domnul va fii Soarele nostru...Viata pe noul pamnt va fii activa...creatoare…inventiva, ingenioasa...dezinvolta,spontana,si plina de nou...Ce sa fac pt ca sa-l, (sau sa) o fac fericit(a) pe "X"?cum sa-i fac fericiti pe ei? pe altii? asta cred ca este ideea, de baza...Veti sadi vii, va veti invita unul pe altul sub smochin.De ce spunea Domnul asa?pt ca atata puteau ei, cei de atunci sa inteleaga...e adevarat...eu si tu ...si toti copiii Domnului Isus din toate timpurile...nu?Ne vom folosi atunci fiecare putere a mintii a sufletului si a noului nostru trup, de slava, si vom fii intr-o continua dezvoltare…de neimaginat azi...intr-o continua dezvoltare...fara competitie, fara concurenta...FARA RIVALITATE,...SI fara pacat...Acum ne e greu sa ne putem imagina pt ca aproape tot ce cunoastem noi aici este competitie, egoism, lupte surde, acerbe...Ilie si Moise au inceput deja acest stil de viata...vesnica. Copiii jucandu-se cu animale...nu?Cam asta se picteaza de cele mai multe ori cand vine vorba de Noul Pamant...dar as vrea sa-ti spun ceva...In ultima instanta ceea ce ne va oferi Noul Pamant va fii o intoarcere totala, absoluta, la bucuriile reale si sfinte...simple.Date si lasate de Dumnezeu...noi azi ne buram pt lucruri, un televizor mare cu ecran plat, un laptop nou...un telefon scump, sau foarte scump, sau haine scumpe...cat mai de lux...o masina noua,o casa mai mare....traim intr-o lume foarte artificiala...azi, nu?Goana dupa vant...nu?Solomon a avut totul...si a spus, ca pana la urma este asa: "Singura bucurie reala este: du-te sa-ti traiesti viata cu sotia ta, bucura-te...de simplitate"......Abia acolo vom regasi asemeni unor copii absolut inocenti bucuria de trai deplin ...la maxim, ca si copiii....nu intamplator cred ca pictorii cand vine vorba despre Noul Pamant picteaza copiii...care se bucura...frenetic.la maxim.ma bucur ca pot impartasi cu voi ganduri...idei sentimente...emotii…ma bucur ca un copil...Domnul Dumnezeu sa fie cu voi si cu toti cei iubiti de voi,dragi cititori...pe curand!

corifeii intunericului

Napoleon Hill
Cărţile lui Napoleon Hill sunt vândute în librăriile creştine din toată ţara, şi sunt recomandate de numeroşi lideri creştini.
Faptul că Napoleon Hill a fost urmat pe scară largă atât de oameni de afaceri de succes, cât şi de lideri creştini se împacă greu cu pledoaria lui în favoarea vrăjitoriei. Lucrările lui Hill prezintă regulat unele din învăţăturile oculte cele mai evidente care se pot găsi undeva.
Hill explică în mod destul de amănunţit că el a aflat de la nişte duhuri aceste tehnici de putere mintală conţinute în cărţile lui. Nişte demoni care se dau drept „Maeştri cereşti” s-au slujit de Hill ca să amăgească milioane de indivizi care au adoptat tehnicile „succesului” pe care i le-au dezvăluit ei: Iată ce declară Hill:
„Am avut deseori dovada că nişte prieteni nevăzuţi planează deasupra mea, imperceptibili pentru simţurile obişnuite. Am descoperit în cursul studiilor mele că există o grupă de fiinţe ciudate care conduc o şcoală de înţelepciune...
Această Şcoală de Maeştri care au însuşirea de a ieşi din trupurile lor ca să se deplaseze instantaneu acolo unde doresc... şi ca să reveleze direct cunoştinţă, cu voce auzibilă...
Ştiu acum că unul din aceşti Maeştri a străbătut milioane de kilometri ca să mă viziteze, în timpul nopţii, în biroul meu...
Nu voi scrie tot ce mi-a zis el... Majoritate dezvăluirilor lui au fost prezentate în capitolele acestei cărţi (e vorba de cartea Think and grow rich, care în traducerea românească apare cu titlul „De la idee la bani” la Editura Curtea Veche), şi altele vor urma în alte capitole.
,Tu ai meritat dreptul de a dezvălui altora un Secret Suprem’, mi-a zis vocea vibrantă. ,Tu ai fost călăuzit de această Mare Şcoală... Tu acum trebuie să dai lumii un plan amănunţit’... .”
Secretete succesului, care constituie baza majorităţii cărţilor sau seminariilor asupra succesului şi motivaţiei, i-au fost dezvăluite lui Hill prin nişte demoni care se dau drept „Maeştrii care au însuşirea de a ieşi din trupurile lor ca să se deplaseze instantaneu acolo unde doresc”. Acest „Secret Suprem” pe care Hill a fost autorizat de ei să-l „dezvăluie” lumii a fost păstrat timp de mii de ani de tradiţia ocultă, şi rămâne una din propunerile făcute Evei de către şarpe pentru a deveni ca Dumnezeu: „Tot ceea ce gândirea omului poate crede, gândirea omului poate realiza”. Această idee înşelătoare constiutie fundamentul mişcării Human Potential (Potenţialul uman), care nu este decât un alt nume pentru a desemna Mişcarea New Age. Dacă este adevărat că putem realiza tot ceea ce ne imaginăm, înseamnă că trebuie să fim nişte dumnezei. Acest „secret al erelor” este numid de Hill şi „puterea magică a credinţei”. Premiza lui fundamentală e că mintea (inteligenţa) omenească posedă în ea însăşi puteri misterioase capabile să creeze propria noastră realitate: „Într-adevăr, dacă crezi profund că vei avea o mare bogăţie, o vei obţine”. Aceasa nu este altceva decât „credinţa” contrafăcută, falsificată a vrăjitorului şi constituie baza a ceea ce lumea profană numeşte PMA (Positive Mental Attitude = Atitudine Mintală Pozitivă).
PMA este încă esenţa, nucleul majorităţii metodelor de succes existente astăzi. Hill este cel care i-a pus temelia, şi el explică:
„PMAeste un catalizator care face să fie eficace orice combinaţie de principii ale succesului... PMA atrage norocul . Succesul este atins şi păstrat prin cei care încearcă şi continuă să încerce cu PMA.
Este o lege universală...că noi transfomăm în realitate fizică gândurile şi atitudinile pe care le păstrăm în minţile noastre”.
Pastorul David Wilkenson a zis: „Este un vânt rău... care suflă în casa lui Dumnezeu, amăgind mulţimile de popor ales al lui Dumnezeu... Este vorba de o caricatură a Scripturii, plecând de la cartea lui Napoleon Hill ,De la idee la bani’.
Această Evanghelie pervertită vrea să transforme oamenii în dumnezei. Li se zice: ,Destinul vostru depinde de gândurile voastre. Tot ceea ce vă puteţi imagina vă aparţine. Prin cuvintele voastre, aduceţi lucrul respectiv la existenţă. Craţi-l cu ajutorul unei atitudini mintale pozitive. Succesul, fericirea, sănătatea perfectă, toate acestea vă aparţin, cu condiţia să vă folosiţi gândurile într-un mod creator. Transformaţi-vă visele în realitate prin puterea minţii voastre’.
Să ştim odată pentru totdeauna că Dumnezeu nu va abdica niciodată de la suveranitatea Sa în folosul puterii gândirii noastre, fie ea negativă ori pozitivă. Trebuie să căutăm numai gândirea lui Hristos, şi gândirea Sa nu este materialistă; nu este polarizată asupra succesului sau a bogăţiei. Gândirea lui Hristos se preocupă doar cu gloria lui Dumnezeu şi supunerea faţă de Cuvântul Său.
Nu există nici o altă învăţătură care să ignore într-atâta Crucea şi stricăciunea gândirii omeneşti. Ea lasă la o parte răutatea naturii noastre adamice decăzute. Ea întoarce privirea creştinului de la Evanghelia lui Cristos, Evanghelia mântuirii veşnice, pentru a o fixa asupra unui profit pământesc. Sfinţi ai lui Dumnezeu, fugiţi departe de lucrurile acestea ...!”
Hill a ajuns să fie înşelat şi să înveţe şi pe alţii că el ar putea deveni un „Maestru”: „Cunoaşte-ţi propria minte. Trăieşte-ţi propria ta viaţă. Tu poţi să faci din viaţa ta ceea ce vrei să fie ea... O credinţă încrezătoare în tine însuţi este un ingredient indispensabil pentru o viaţă fericită...
Un Eu sănătos te face mai receptiv la influenţăele care te călăuzesc şi care provin dintr-o lume aflată în afara câmpului de acţiune al simţurilor noastre... Nişte forţe invizibile şi tăcute ne influenţează neîncetat... nişte fiinţe invizibile ne observă...
Pot să găsesc o credinţă care-mi creşte foarte mult puterile... eu ştiu totdeauna că sunt stăpânul destiunului meu, eu sunt Căpitanul sufletului meu...”.
Iată momeala atrăgătoare pusă pe cârligul undiţei care l-a dus cu sine pe Napoleon Hill tot mai adânc în vrăjitorie. El a respins pe Dumnezeul Bibliei şi credinţa creştină pe care tatăl lui încercase cu forţa să i le insufle pe când era mic, şi el a ales în loc o Forţă impersonală sau un Spirit universal, pe care l-a numit „Dumnezeu”. Ceea ce a adoptat Hill nu este altceva decât ocultismul de bază al hinduismului şi al budismului, incluzând reîncarnarea, însuşirea nevăzută a spiritului de a fi un mediu ocult şi scrisoarea automată. Încurajarea şi promovarea vrăjitoriei nu este ascunsă ici şi colo în vreo propoziţie secundară, ci este prezentată pe faţă ca fiind tema centrală a tuturor cărţilor lui.
Tehnica lui Napoleon Hill, care constă în vizualizarea „ghizilor”, tehnică folosită de vrajitori şi de alţi ocultişti de mii de ani, este în prezent una din metodele de „transformare” cele mai senzaţionale şi cel mai des folosite de numeroşi psihologi care o promovează. Napoleon Hill era convins că cei nouă „Consilieri” ai lui nu erau decât roada imaginaţiei lui, deşi ei erau atât de rali, încât la început l-au înspăimântat. Iată ce scrie Hill:
„Aceşti nouă bărbaţi (din trecut) erau Emerson, Paine, Edison, Darwin, Lincoln, Burbank, Napoleon, Ford şi Carnegie. În fiecare seară... tineam un consiliu imaginar cu acest grupm, pe care îl numeam ,Consilierii mei invizibili’.
În cursul acestor consilii imaginare, făceam apel la membrii cabinetului meu ca să obţin de la fiecare cunoştinţele pe care le doream, adresându-mă individual fiecărui membru...
După câteva luni de asemenea procedură zilnică, am fost foarte uimit să descopăr că aceste personaje imaginare deveneau aparent reale. Fiecare dintre aceşti nouă bărbaţi aveau nişte caracteristici individuale care m-au surprins...
Aceste reuniuni au devenit atât de reale, încât am început să mă tem de urmările lor, şi le-am oprit timp de mai multe luni. Aceste experienţe erau de o ciudăţenie atât de neliniştitoare, încât mă temeam că, continuându-le, puteam să pierd din vedere că aceste reuniuni erau doar experienţe ale imaginaţiei mele.
Este pentru prima dată că am avut curajul să menţionez lucrul acesta... Contiuni să consider că reuniunile din cabinetul meu erau pur imaginare, dar... ele m-au condus pe căi glorioase de aventură... (şi) am fost călăuzit în chip miraculos prin greutăţi fără număr...
Astăzi mă duc la consilierii mei cu orice problemă mai dificilă pe care o întâlnesc eu sau clienţii mei. Rezultatele sunt adesea uimitoare...”


Robert Schuller
Dintre toţi propagatorii de „gândire pozitivă”, Robert Schuller este cel mai popular dintre toţi şi este considerat cel mai important predicator creştin de televiziune. Schuller spune: „Tu nu cunoşti puterea care se află în tine... Tu poţi să transformi lumea în tot ceea ce îţi doreşti. Da, tu poţi face ca lumea să devină tot ceea ce vrei ca ea să fie”.
Schuller ne propune meditaţia transcendentală, o practică profund ocultă din religia hindusă, practică care ne poate pune în contact cu demonii, despărţindu-ne astfel pentru totdeauna de Hristos: „Numeroase religii diferite, ca şi sisteme nereligioase de control mintal.... folosesc o mare varietate de căi de acces la meditaţie. În toate formele... în Meditaţia Transcendentală, în Budismul Zen, în yoga, sau... în meditaţia... de tradiţie iudeo-creştină... cel care meditează se străduie să învingă distragerile gândirii sale conştiente...
Este important să ne amintim că meditaţia, în orice formă ar fi, nu e altceva decât utilizarea legilor divine prin mijloace omeneşti... Suntem dotaţi cu un mare numă de puteri şi forţe pe car încă nu le cunoastem deplin.
Cele mai eficace mantra folosesc sunetul ,M’. Poţi să-ţi faci o idee repetând de mai multe ori ,I am, I am’ (,eu sunt’ în engleză)... Meditaţia Transcendentală, sau MT... nu este o religie şi nu e neapărat anticreştină”.
Ca şi ceilalţi corifei el practică şi recomandă vizualizarea. În prefaţa carţii lui Paul Yonggi Cho, A patra dimensiune, Robert Schuller scrie: „Am descoperit în rugăciune realitatea acestei dimensiuni dinamice care vine prin vizualizare... Nu încerca s-o înţelegi. Începe pur şi simplu să s-o apreciezi! E adevărată! Funcţionează. Eu am încercat-o”.
Schuller desfiinţează ABC-ul credinţei care este pocăinţa, iar prin aceasta lucrarea Domnului Isus care a venit să cheme pe păcătoşi la pocăinţă: „Nu cred că s-a făcut ceva în Numele lui Hristos sau sub stindardul creştinismului care să se fi dovedit mai distrugător pentru personalitatea omenească, şi care deci să aibă atâtea efecte contrare eforturilor de evanghelizare, ca strategia adesea brutală, grosoloană şi necreştină prin care se încearcă să se facă oamenii conştienţi de starea lor de păcătoşi pierduţi”. Tot el mai spunea: „Este profund nebiblic să predici şi să-i convingi pe oameni cât de păcătoşi şi de pierduţi sunt”... .
El merge mai departe şi spune fără ocolişuri: „Tradiţionalul înţeles al cuvântului lui Hrisos ca şi noi să ne luăm crucea trebuie urgent reformat... Vestirea ,gândirii în posibilităţi’ este vestirea pozitivă a cruci!... Isus Hristos a fost cel mai mare gânditor în posibilităţi pe care L-a văzut lumea vreodată”.
Una din cărţile lui Schuller, Self esteem – The New Reformation (Stima de sine – Noua Reformă) a fost tipărită în 250.000 de exemplare şi trimisă gratuit pastorilor şi conducătorilor creştini de pe tot cuprinsul Statelor Unite. În carte, printre altele, el scria: „Isus a suferit pe cruce ca să-Şi sfinţească respectul de sine. El a purtat crucea ca să –Şi sfinţească propria Sa valoare, şi tot aşa va sfinţi crucea Lui pasiunea intensă pentru „eu”. Daca Isus a murit pentru ceea ce spune Schuller înseamnă că noi suntem pierduţi.
Schuller strică drumul către mântuire care începe cu recunoaşterea propriei păcătoşenii: „Cel mai grav păcat este gândul care mă determină să spun : „Sunt nevrednic”! Dacă un om crede că este un păcătos, e îndoielnic că el poate primi sincer graţia salvatoare al lui „Dumnezeu în Hristos”. Se vede de departe că Schuller nu a mai citit de mult Biblia pentru că în ea scrie că Sfântul Pavel se considera „seful” păcătoşilor! Şi Evanghelia este străină de Schuller pentru că în ea scrie cum cineva care a zis „Ai milă de mine Doamne, PĂCĂTOSUL” a fost îndreptăţit şi primit de Dumnezeu.
Robert Schuller a scris una dintre recomandările pentru cartea Gândeşte Cutezător al lui Ben Carson (da, la fratele nostru mă refer!). Ben Carson este un mare admirator al lui Robert Schuller şi a fost invitat de acesta să vorbească în Catedrala de Cristal de Crăciun, în anul 1989. Discutând cu Schuller, Carson şi-a dat seamna că împărtăşeşte cu acesta filozofii comune despre talentele înnăsute care ne ajută să ne realizăm prin gândire pozitivă.
Când unii oameni obiectează împotriva cuvintelor „gândire pozitivă” atunci Carson le spune: „Atunci Gândeşte Cutezător!” Carson este pentru gândirea pozitivă: „Foloseşte PMA- Atitudine Mintală Pozitivă (pentru detalii despre PMA citeşte capitolul Napoleon Hill) – „Ai credinţă” – „Eşti ceea ce gândeşti”. „Eu am făcut aceasta. Poţi şi tu”. N-am fost noi bombardaţi cu toate aceste slogane timp de ani de zile? Deşi le-am auzit atât de des, nu au devenit mai puţin adevărate. Sau mai reale. Se vede că Ben dă credit acestei filozofii. În cărţile lui aminteşte de mama sa care avea ca filozofie de viaţă: „Pot să fac orice hotărăşte mintea mea să facă”.
Norman Vincent Peale

Autorul creştin Norman Vincent Peale a fost influenţat de scrierile lui Napoleon Hill. În cartea lui foarte bine vândută, The Power of Positive Thinking (în româneşte cartea apare sub titlul „Forţa gândirii pozitive”, Editura Curtea Veche), Peale şi-a promovat principiile privitoare la succes, numite „gândire pozitivă”.
Peale a fost profund influenţat de Waldo Emerson. Emerson vede sursa divinului în interiorul omului. Pentru el, încrederea în sine este esenţa conceptului depre viaţă. Emerson spune: „Esenţa eului nostru... care este chiar spiritul nostru este divină. Noi găsim în noi înşine Fiinţa, forţa lui Dumnezeu, din care ne tregem viaţa şi acţiunea”.
Din gândirea lui Emerson, Peale şi-a formulat filozofia, care constă în următoarele:
- să crezi în eul tău însuţi
- să ai încredere în capacităţile tale
- încrederea de sine aduce succes
- încrede-te în forţele tale proprii.
Peale a ştiut cine este Emerson. Totuşi l-a introdus totalmente în creştinism.
Norman Vincent Peale a fost unul dintre cei mai plini de succes evanghelişti ai puterii minţii. El o explică în următoarele cuvinte: „Subconştientul tă...(are) puterea de a-ţi transforma visele în realităţi, atunci cînd aceste dorinţe sunt suficient de puternice”.
Dr. Peale consideră că rugăciunea „telepatică” este emiterea vibraţiilor către Dumnezeu, folosind puterea inerentă din universul spiritual care aduce obiectele cerute. El mai decralră: „Puterea rugăciunii este o manifestare de energie. Exact în felul în care există tehnici ştiinţifice pentru eliberarea energiei atomice, există şi procedee ştiinţifice pentru eliberarea energiei spirituale, prin mecanismul rugăciunii. Se pot observa prin dovezi nişte demonstrări senzaţionale ale acestei forţe stimulatoare...
Este important să înţelegi că, atunci când te rogi, manipulezi cea mai formidabilă putere din lume.... Se descoperă tot mereu noi şi recente tehnici spirituale... experimentaţi puterea rugăciunii... .
Peale recomandă vizualizarea, o tehnică folosită de vrahitorii şamani, care în opinia lui este „gândire pozitivă împinsă la un stadiu mai avansat”.
În aprilie1984, intervievat de un ziarist, Peale a numit naşterea miraculoasă a lui Isus drept „un anume concept teologic” fără importanţă pentru mîntuire. El a mai spus: „Eu am propria mea relaţie cu Dumnezeu, voi o aveţi pe a voastră. Cunosc un templu Shinto din Japonia unde am găsit într-o zi pacea veşnică pentru sufletul meu”.
Potrivit lui Charles Braden, tatăl lui Peale a zis într-o zi fiului său: „Tu ai făurit un curent de gândire creştină pronind de la un ameste de Ştiinţă mintală, metafizică, Stiinţă Creştină, practică medicală şi psihologică, evanghelism baptist, mărturie metodistă, şi solid calvinism reformat olandez”. Dr. Peale a zis: „Lumea în care trăieşti este mintală şi nu fizică. Schimbă-ţi gândurile, şi vei schimba totul”.

Paul Yonngi Cho

Pastorul Paul Yonngi Cho are cea mai mare biserică din lume (peste 1 milion de membrii). El pune un mare accent pe vorbirea în limbi: „Mă rog mult şi în limbi. Vorbirea în limbi este vorbirea Duhului Sfânt, şi când vorbesc în limbi Îi experimentez prezenţa în subconştientul meu. În viaţa mea de rugăciune vorbesc mai mult de 60% din timp în limbi. Mă rog în limbi atunci când dorm. Mă trezesc vorbind în limbi. Mă rog în limbi atunci când studiez Biblia, şi mă rog în limbi în timpul meditaţiilor mele. Dacă aş pierde cumva darul vorbirii în limbi, cred că slujba mea ar fi redusă cu 50%. De fiecare dată când vorbesc în limbi, Îl păstrez pe Duhul Sfânt în subconştientul meu... Rugăciunea în limbi mă ajută să rămân în contact permanent cu Duhul Sfînt”.
Predicile şi cărţile lui Cho tratează înainte de toate câteva teme care sunt specifice şi sunt considerate ca secret al succesului lui:
- gândire pozitivă, motivare , succes
- vizualizare (vise şi viziuni) şi „a patra dimensiune”
- forţa creatoare a cuvântului rostit.
În cartea sa A patra dimensiune Cho scrie: „În Coreea, mulţi oameni implicaţi în yoga vindecă bolnavii prin meditaţie yoga. Când se frecventează întâlnirile sectei japoneze Soka-gakkai, mulţi sunt vindecaţi: unii de ulcer stomacal, muţii vorbesc, surzii aud şi orbii văd. Aşa că în mod natural noi creştinii, şi în special pentecostalii, avem dificultăţi serioase în explicarea acestor fenomene. Tu nu poţi pune în exclusivitate aceste lucruri pe seama lucrării diavolului. Dar chiar dacă diavolul poate face asemenea lucruri, de ce Biserica lui Hristos n-ar putea face la fel, ba încă să facă altele şi mai mari”? Cu alte cuvinte: dacă diavolul face anumite lucruri prin puterea şi prin spiritul necurat, de ce să nu le facem şi noi creştinii? De ce să nu folosim metodele diavolului ca să obţinem ceea ce numim apoi „binecuvântarea lui Dumnezeu”?! Asta e curată gândire demonică!
Paul Yonngi Cho este un mare apostol al „gândirii pozitive”, prietenul cel mai bun al lui Robert Schuller. El spune: „Să fii absolut pozitiv în gândirea ta. Nu gândi negativ... Gândirea pozitivă face ca lumile să se întâmple; pentru a comunica cu Dumnezeu, tu trebuie să-ţi înnoieşti mintea cu Cuvântul lui Dumnezeu, deoarece Scriptura e plină de viaţă pozitivă”. Iar în altă parte spune: „Când ţi-ai schimbat atitudinea de a gândi negativ trecând la o gândire pozitivâ, următorul pas pe care trebuie să-l faci este că trebuie să începi a gândi în termeni de miracole”.
Pastorul Cho pretinde că Dumnezeu l-a învăţat despre „Puterea cuvântului rostit”: „Apoi Dumnezeu a spus: „Poţi simţi prezenţa Spiritului Sfânt în biserica ta – acea prezenţă pulsantă, penetrantă- , dar nu se va întâmpla nimic: nici un suflet nu va fi salvat, nici o căsnicie refăcută până nu rosteşti cuvântul. Nu doar ceri iar şi iar ce ai nevoie. Dă drumul cuvântului. Lasă-Mă să am materialul cu care să pot clădi întâmplări minunate, aşa cum am făcut la crarea lumii. Spune: „Să fie lumină”, sau: „Să fie un firmament”. Aceasta este o cutezanţă demonică: omul este ridicat la acelaşi rang cu Dumnezeu. Numai El a zis ceva, şi imediat Cuvântul Său a creat. În felul acesta, Cho face un nemaipomenit de mare serviciu mişcării New Age, al cărui principal scop este îndumnezeirea omului. Dacă cineva îşi închipuie că este de-ajuns să aibă anumite gânduri sau să pronunţe anumite cuvinte pentru ca Dumnezeu să fie obligat să răspundă într-un anumit fel, a alunecat deja în vrăjitorie şi, chiar dacă nu se dă drept Dumnezeu, încearcă cel puţin să-l manipuleze pe Dumnezeu.
Prin „Puterea cuvântului rostit”, Cho susţine că se poate obţine absolut tot ce vrei, inclusiv prezenţa Domnului Isus: „Aşa după cum poţi elibera puterea lui Isus prin puterea cuvântului rostit, poţi de asemenea crea prezenţa lui Isus”. „Isus” al lui Cho nu numai că apare la simpla rostire a cuvântului unui om, dar el este „legat” de cuvântul unui muritor: „Unde sunt cuvintele care pot determina însăşi salvarea ta? Isus este legat de ceea ce rosteşti cu gura ta”.
El susţine că orice om poate să „incubeze” („să clocească”) şi să dea naştere unei realităţi fizice, creând în mintea cuiva o imagine foarte limpede, plină de viaţă, şi concentrându-se asupra acestei imagini.

Scott Peck
Scott Peck este adept al mişcării New Age, iar prin cărţile lui a inoculat în sufletele unei generaţii întregi doctrine şi concepţii păgâne, şi anume: reîncarnarea, harul divin interior. Potrivit autorului Manuel Vasquez, unele grupe de Şcoală de Sabat au înlocuit studiile biblice cu lucrările lui Peck. Două cărţi ale lui Peck au fost prezentate într-o selecţie a celor mai bune cărţi ale anului făcută de una dintre cele mai importante reviste creştine. Ele figurau pe locul şapte, respectiv şase. Selectarea s-a făcut prin voturile unei grupe de scriitori, de lideri şi de teologi evanghelici…
Amăgirea că în interiorul nostru se află înţelepciune şi dumnezeire aparţine lui Satana, din Grădina Edenului, iar Peck este ecoul glasului Arhivrăşmaşului sufletelor: „Dacă vrei să cunoşti locul cel mai apropiat pentru a căuta harul, acesta se află înlăuntrul tău. Dacă doreşti o înţelepciune mai mare decât cea pe care o a ai, o poţi găsi în tine”.

Scott Peck ne propune să imităm exemplul lui Lucifer, care a dorit să fie ca Dumnezeu: „Oricare ar fi felul nostru de a vorbi despre ceva fără a atinge miezul propriu-zis al chestiunii, toţi aceia dintre noi care postulează un Dumnezeu al dragostei şi care meditează serios asupra chestiunii ajung în final la această concluzie zguduitoare: Dumnezeu vrea ca noi să devenim El Însuşi (sau Ea Însăşi).
Noi creştem spre divinitate. Dumnezeu este ţinta evoluţiei, şi Dumnezeu este destinul final...
Dacă credem că este posibil pentru om să devină Dumnezeu, această credinţă, prin însăşi natura ei, ne-ar obliga să încercăm să atingem ceea ce este la îndemâna noastră. Dar noi nu vrem...să ne luăm responsabilitatea pe care ne-o propune Dumnezeu...
Câtă vreme credem că divinitatea este un obiectiv imposibil de atins, nu avem motive să ne preocupăm de creşterea spirituală, n-avem nevoie să ne stimulăm ca să ajungem la nivele tot mai ridicate de conştiinţă şi activitate iubitoare...”

Richard Foster

Richard Foster, celebrul autor la best-sellerului Discipline spiriturale, a fost foarte mult influenţat de Agnes Sanford, care prin cărţile ei vădit păgâne nu face nici o diferenţă între adevăr şi eroare. Tot ceea ce pare să facă să curgă în ceea ce ea numeşte „acest şuvoi de energie”, acest „voltaj înalt al creativităţii lui Dumnezeu, este pentru ea acceptabil. Pretinvând că „noi suntem o parte din Dumnezeu... El este în Natură, şi El este Natura”, numindu-L pe Dumnezeu „Energie Primară”, Agnes Stanford învaţă că noi putem literalmente să creăm virtuţi la ceilalţi prin puterea gândirii noastre, să vindecăm pe oameni de la distanţă, şi chiar să le iertăm pacatele prin vizualizare.
Foster este unul dintre numeroşii admiratori ai lui Agnes Stanford declară: „Agnes Stanford, şi scumpul meu prieten, pastorul Bill Vaswing, m-au ajutat foarte mult să înţeleg valoarea imaginaţiei în rugăciune pentru alţii”. Foster spune că el a împurmutat din lucrarea lui Vaswing „ideea anumitor vizualizări” pe care le prezintă, iar Vaswing le-a împrumutat de la Agnes Stanford.
Este de mirarea faptul că susţinătorii vizualizării nu par să se intereseze vreodată de problemele evidente la care dă ea naştere. În afară de faptul că ea este una din căile cele mai rapide care duc la ocultism, există nişte consideraţii morale care sunt ignorate. Ce drept avem noi să tulburăm universul lui Dumnezeu prin puterea gândirii noastre? Ca să nu mai zicem de manipularea altora prin faptul că ne impunem voinţa? Ignorând după cât se pare aceste grave implicaţii grave, Stanford a declarat: „După câteva luni de practică, am descoperit că-mi puteam influenţa copiii printr-un „control de la distanţă”... În mai puţin de un minut, copilul îşi schimba purtarea şi se realiza ceea ce văzusem eu în gând. Era ca şi cum aş fi scris şi aş fi pus în scenă o piesă de teatru, şi asistam la desfăşurarea pe scenă a acţiunii pe care o creasem în gândirea mea. Noi suntem într-adevăr făcuţi după Chipul Său... El e înainte de toate un Creator, şi aşa suntem şi noi”.
Foster, învaţat de Agnes Stanford, ne promite că prin vizualizare noi ne întâlnim cu adevăratul Hristos: „...Tu poţi de fapt să te întâlneşti cu Hristosul cel viu în această experienţă. Aceasta poate fi mai mult ca un exerciţiu al imaginaţiei, el poate fi o adevărată întâlnire faţă în faţă. Isus Hristos va veni de fapt la tine”.
Unii creştini fac astfel experienţe foarte reale prin vizualizarea lor înşile în prezenţa lui Dumnezeu, în ciuda faptului că Biblia declară că „El locuieşte într-o lumină de care nu te poţi apropia, pe care nici un om nu L-a văzut, nici nu-L poate vedea”. Foster scrie: „Prin imaginaţie, tu permiţi trupului tău spiritual, strălucind de lumină, să se înalţe în afara trupului tău fizic. Uită-te înapoi astfel ca să te vezi pe tine însuţi...şi asigură-ţi trupul că vei reveni într-o clipă...
Urcă-te tot mai sus în spaţiu, până ce nu mai există nimic decât prezenţa caldă a Creatorului veşnic. Odihneşte-te în prezenţa Sa.
Ascultă în linişte ...toate instrucţiunile care-ţi sunt date”.
În continuare vom mai reda câteva remarci din cartea lui Foster, Discipline spirituale: „Putem coborâ de la minte la inimă, cel mai uşor, prin intermediul imaginaţiei. Probabil numai indivizii de excepţie Îl experimentează pe Dumnezeu prin contemplare abstractă: cei mai mulţi dintre noi suntem adânc înrădăcinaţi în simţuri; nu trebuie să dispreţuim această cale mult mai simplă de a intra în prezenţa lui Dumnezeu...
El este de acord cu ceea ce spune Sf. Teresa de Avila: „Deoarece nu puteam să fac reflecţii compatibile cu înţelegerea mea, recurgeam la a mi-L zugrăvi (imagina) pe Isus lângă mine”.
Foster mai spune: „Imaginaţia ne ajută să ne acordăm gândurile şi să ne centrăm atenţia. Dumnezeu utilizează imaginaţia noastră pentru scopurile Sale. A crede că Dumnezeu poate sfinţi şi utiliza imaginaţia înseamnă a lua în serios ideea creştină a întrupării”.
Când Foster vorbeşte despre „disciplina meditaţiei” el recomandă o „metodă” concretă de meditaţie „creştină”. Iată ce recomandă: „Alegeţi o poziţie comodă de şedere. Preferabil stând cu picioarele încrucişate, palmele liber căzându-ţi pe genunchi, îndreptându-le când cu dosul, când cu faţa în sus. Închide ochii şi încearcă să-ţi imaginezi un tablou al Domnului Isus”.

Benny Hinn
Într-o epocă şi lume în care „imaginea suprimă cuvântul”, celebrii nu sunt cei care ştiu să-i înveţe pe alţii sau să scrie bine, ci cei ce ştiu şi au carisma prezentărilor de spectacole încântătoare. Benny Hinn este unul dintre cei mai mari acrobaţi în domeniul spectacolului religios „creştin”.
Hinn este obsedat în lucrarea lui de personalitatea dispărutei Kathryn Kuhlman; aproape aceiaşi atitudine o are şi faţă de Aimee Semple McPherson, cea care în timpul vieţii ei de „vindecătoare” a avut două divorţuri şi care a murit dintr-un aparent supradozaj cu droguri. El vizitează permanent mormintele acestor două femei din cimitirul „Forest Lown” din California. Iată ce simte el acolo: „Am simţit o ungere minunată când am fost acolo. Într-adevăr, eu eu am auzit asta... am tremurat când am vizitat mormântul lui Aimee. Tremuram din tot corpul. Puterea lui Dumnezeu a venit asupra mea... Cred că ungerea plutea peste corpul lui Aimee. Ştiu că mulţi o să fiţi şocaţi... Voi, voi, voi veţi simţi ungerea la mormântul lui Aimee. Este incredibil. Şi la mormântul lui Kathryn. Este înălţător. Am auzit de oameni care au fost vindecaţi când au vizitat mormântul lui Kathryn. Ei au fost total vindecaţi de Dumnezeu. Tu poate vei zice: „Ce nebunie”! Frate, sunt lucruri pe care noi niciodată nu le putem pricepe. Mă auziţi voi toţi?”
Benny Hinn aproape în toate întâlnirile religioase face aceleaşi fel de lucrări pe care le face şi orice guru respectabil. Prin „puterea” pe care o au ating oameni, şi acestia cad pe spate; ating oameni şi aceştia intră în transă şi văd culori vii sau au senzaţia că sunt străbătuţi de curenţi electrici. Metoda shati-pat funcţionează şi la Benny Hin, şi la orice altu guru indian, dar este profund demonică.
El afirmă răspicat: „Dumnezeu a venit din cer, a devenit om, l-a făcut pe om un mic dumnezeu, S-a dus din nou în cer ca om. El S-a înălţat în faţa Tatălui ca om... Dacă tu spui „Eu sunt”, tu de fapt spui „Eu sunt o parte din El”, nu-i aşa? Eşti tu copilul Lui? TU NU POŢI FI UMAN! Tu nu poţi” Dumnezeu nu naşte corpuri umane. Vei spune: „Aceasta este o erezie”. Nu, aceasta o spoune doar creierul tău prost”! Aceasta este un dintre cele mai tipice învăţături New Age.
Gândirea pozitivă este deasemenea przentă în lucrarea lui Hinn: „Popor al lui Dumnezeu, noi n-ar trebui să rostim niciodată, absolut niciodată, cuvinte aşa de distrugătoare ale credinţei cum sunt: ‚Facă-se voia Ta, Doamne’”
În domeniul exersării „puterii cuvântului rostit”, Hinn este cu adevărat specialist. Tot ce înteprinde, tot ce înfăptuieşte este numai şi numai pentru că există putere divină în cuvântului rostit. Însăşi valoroasa „ungere” vine numai dacă rosteşte cuvântul: „Până la urmă mi-am dat seama că ungerea depinde de cuvintele mele. Dumnezeu nu se mişcă până nu spun eu”.

W. Clement Stone

Un guru al potenţialului uman a fost Clement Stone, preşedintele unei companii de asigurări, coautor al lucrării „Succesul şi atitudinea”. Stone a numit principiile sale privitoarea la potenţialul uman pentru succes „atitudine mintalp pozitivă”. El este coautor cu Napoleon Hill. Stone i-a slujit lui Hill de călăuză ca să „scoată din acest imens izvor universal de inteligenţă infinită, în care este păstrată toată cunoştinţa şi toate faptele, şi care poate fi contactat prin subconştient...” Stone vorbeşte în carţile lui despre Dumnezeu, dar dumnezeul lui Stone este o „Putere divină” metafizică. La care este posibil să recurgi folosind tehnici care utilizează puterea mintală. Stone nu substituie credinţa prin PMA (Atitudine Mintală Pozitivă), ci susţine o idee cu mult mai periculoasă: cea care prtinde că PMA şi credinţa sunt unul şi acelaşi lucru, şi că a crede în puterea mintală înseamnă aproape acelaşi lucru ca a crede în Dumnezeu; că mintea umană este un fel de talisman magic care exercită o forţă metafizică ce dispune de capacităţi infinite, pentru ca ea n-ar fi, într-un sens anume, decât o parte a ceea ce numeste el Inteligenţa Infinită. Nu este vorba despre altceva decât de „Dumnezeul” New Age şi al sectelor car folosesc ştiinţa mintală.
Denis Waitley
Denis Waitley este şi el unul dintre cei mai recunoscuţi scriitori şi vorbitori motivaţionali.
Acesta spune: „Cea mai importantă cheie pentru o îmbunătăţire permanentă a respectului de sine este practica autosugestiei pozitive. Trebuie în fiecare clipă să ne alimentăm gândurile cu imagini pozitive asupra noastră înşine şi asupra performanţelor noastre, întru-un mod atât de perseverent şi de viu, încât imaginea pe care o avem despre noi înşine să fie modelată şi schimbată, cu timpul, pentru a se conform unor standarde noi şi mai înalte”.
Într-o lucrare al lui Waitley, aclamată de conducători creştini de primă mărime, el sugerează înregistrarea „autosugestiilor pozitive” şi ascultarea lor în mod repetat pentru îmbunătăţirea „stimei de sine şi a creşterii creatoare”. În lumea seminariilor de reuşită şi motivaţie, imaginaţia este considerată cheia care dă acces la potenţialul infinit. Waitley sugerează că nu trebuie să asculţi conţtient de „autosugestia pozitivă”, ci că „partea draptă a creierului” trebuie să o poată „înregistra” în subconştient, sub forma de „imagini şi sentimente despre tine însuţi”... El adaugă cu subliniere: „Ceea ce vezi în imaginaţia ta îţi va guverna totdeauna lumea”. Aceasta nu este o invitaţie ca să ne aţintim privirea asupra Domnului. În loc să fim „transformaţi după chipul lui Hristos” meditând prin credinţă asupra gloriei Sale (2 Corinteni 3.18), suntem invitaţi să ne vizualizăm cum ne-ar place să fim, ca se ne transformăm noi înşine în imaginea pe care o avem în fantezie. Waitley declară: „Aşa cum te vezi pe tine însuţi în inima gândurilor tale, înaintea ochiului tău lăuntric, aşa vei deveni cu adevărat”.
Waitley mai spune: „Vizualizarea este eficace, pentru că mintea noastră reacţionează automat la informaţiile pe care i le dăm, sub formă de gânduri, de imagini, de emoţii... Faptul de a-ţi reprezenta în mod viu o scenă în gândirea ta transformă această scenă într-o experienţă reală”

Og Mandino
Este un super-om de afaceri şi unul dintre cei mai importanţi purtători de cuvânt ai motivaţiei, ale cîrui cărţi s-au vândut în peste 7 milioane de exemplare. Acesta plasează cartea „De la idee la bani” printre cele mai bune 12 cărţi din toate timpurile dintre cele care tratează dezvoltarea de sine.
Cărţile lui Mandino încurajează gândirea pozitivă şi autosugestia.

Anthony Robbins
Fostul consilier special (care a ţinut loc şi de guru) al lui Bill Clinton, fostul preşedinte al Statelor Unite. El numeşte principiile sale privitoare la potenţialul uman „putere nelimitată”. În introducerea cărţii sale „Paşi uriaşi”, Robbins face următoarea dedicaţie: „Marelui Maestru tae kwon do Jhoon Rhee, ale cărui dragoste, loialitate şi cunoştinţe m-au inspirat în această realizare măreaţă, domnule, mă plec cu respect în faţa dumneavoastră”.
Mai toţi autorii motivaţionali spun că succesul se bazează pe sine: tot ce îşi imaginează mintea poate fi realizat. Acest drum spre prosperitate duce tot mai departe de dependenţa de Dumnezeu. Cei care au obţinut succese prin această filozofie şi principiile ei consideră sărăcia ca o lipsă a înţelegerii acestor principii ale succesului şi folosirea rugăciunii şi folosirea rugăciunii şi a dependenţei de Dumnezeu ca pe o cârjă.