Apocalipsa capitolul 17.

Apocalipsa 17


Apocalipsa 16:19, versetul despre distrugerea Babilonului. când o putere nouă este introdusă în Apocalipsa, mai întâi este prezentată generic, în termeni largi (capitolul 17), ca mai apoi să i se prezinte soarta (capitolul 18).

17:1 Îngerul. Ceea ce spune el, justifică judecata adusă asupra omenirii de plăgi, în special plaga 7. Dumnezeu mereu îşi justifică acţiunile – nu e ca un dictator absurd şi răzbunător – ci El explică mereu copiilor Lui totul.

Judecata marii prostituate. Ioan e invitat de îngerul care aruncă plaga 7 să vadă judecata. Același înger îl va invita pe Ioan să vadă strălucirea Noului Ierusalim 21:9 - e interesant că numai după ce Babilonul, cu toată strălucirea lui falsă e nimicit se vede strălucirea Ierusalimului.

Prostituata este Babilonul - adică simbolul opresiuni și a revoltei împotriva lui DUmnezeu. Reprezintă sistemul religios apostat (compus din trinitatea satanică - balaurul, fiara din mare, profetul mincinos), care în colaborare cu puterile civile, domină și opresează poporul lui Dumnzeu. omenirea. A reprezentat Roma păgână, dar aici este în context escatologic, la împlinirea maximă a simbolului. Este tot o femeie, opusă parcă celei din cp 12 – legată de pustie, de fiară, în centrul cosmosului.

Femeia din cp 12 Femeia din cp 17
Celestă, înconjurată de astre (12:1) stă pe ape, înconjurată de regi degenraţi (17:1.2)
Balaurul o atacă (12:4) este ca balaurul în comportament (17:3.6)
Zboară în exil (12:6) Este confortabilă, ca regină (17:3.4)
Suferă singură în pustie (12:6.14) Se pregăteşte pentru petrecere (17:4)
Dumnezeu o hrăneşte (12:6.14) E îmbătată de sângele sfinţilor (17:2)
Este mama lui Mesia şi a rămăşiţei E mama prostituatelor (17:5)
Lui Israel (12:5.6)


Femeia din 17 este antiteza celei din cp 12. Identitatea prostituatei e clară în Apocalipsa, pe baza imaginilor Vechiului Testament. Poporul lui Dumnezeu infidel era comparat cu adulterul. Deci Femeia de aici este poporul lui Dumnezeu, care s-a lăsat sedus de standardele lumii din jur, le-a dorit, le-a acceptat şi a combinat religiozitatea cu dorinţa lui satan de a-L uzurpa pe Dumnezeu. Acum religia a ajuns modalitatea prin care Dumnezeu este uzurpat (mântuire porprie, prin eforturi sau concepte omeneşti – fie legalism, fie mântuire fără asculare 100% de Cuvântul lui Dumnezeu, cum ar fi încăpăţânarea faţă de Sabat, testul turnesol al relaţiei noastre cu Dumnezeu-, nu acceptând conducerea lui Dumnezeu). Transfomrarea aceasta uimitoare poporului lui Dumnezeu, l-a uimit, şocat pe profet (versetul 6).

Stând pe ape multe. Imagine inspirată din Babilonul istoric, ce stătea pe apele Eufratului Ieremia 51:13. Simbolul e comentat în 17:15; apele repreyintă puterile seculare ale lumii, care la sfârșitul timpului va susține Babilonul și se va opune poporului lui Dumnezeu. Conducerea o are însă Babilonul, care stă pe aceste ape.


17:1-2 Prostituata cea mare... cu care au curvit împărații pământului. Expresia se referă uneori la relațiile dintre popoare (Naum 3:4); cel mai des la relațiile poporului Israel cu popoarele păgâne: Isaia 1:21, Ieremia 3:1; Ezechiel 16:26-29, 23:3-30. Din Ieremia 4:30 și 2 Regi 9:30 putem înțelege că Ioan s-a inspirat din aceste taboluri ale Vechiul Testament, în descrierea Babilonului spiritual - este vorba de Izabela, motivul coruperii lui Israel.


Împărații pământului sunt conducătorii puterilor civile, care forțează pe cei ce nu se închină Babilonului, să cedeze în această închinare.

Puterile civile sunt seduse de promisiunile Babilonului - lux, bogăție, siguranță.


Locuitorii pământului s-au îmbătat - Babilonul amăgește și oamenii, nu doar conducătorii, care amețiți de vinul ei nu mai gândesc, își supun rațiunea Babilonului

17:3 Pustie. Viziunea este dată de Duhul...Pustia pare locul potrivit pentru pedepsirea Babilonului, de vreme ce fiara a urmărit Femeia timp de 1260 de zile în pustie. Locul persecuției Bisericii, creayă cadrul pedepsirii Babilonului.


Femeia ce șade pe o fiară. fiara este simbolul puterii politice, ce servește Babilonul final. Deci e subliniată relația dintre Babilon și puterile politice, (iar în vs 1, între Babilon și omenire, în general).


Purpuriu. Culoarea accentuează ferocitatea fiarei. Seamănă acum descrierea cu cea a balaurului roșu din capitolul 12, subliniind legătura dintre fiară și satana. roșul e culoarea sângelui martir vărsat de fiară, la comanda Babilonului 17:6

7 capete și 10 coarne.

În 12 balaurul este așa (12:3) și o urmărește pe femeie în pustiu. În 13, fiara din mare e așa și are nume de blasfemie (13:1. 6-7: nume de blasfemie împotriva lui Dumnezeu și a poporului Său; dacă împotriva lui Dumnezeu știm ce înseamnă blasfemia, oare împotriva poporului Său să însemne că pretinde că este poporul lui Dumnezeu, dar de fapt nu e și aceasta este o pretenție falsă?) și lucrează prin autoritatea balaurului. Ea persecută poporul lui DUmnezeu 42 de luni, adică cele 1260 de zile ale rătăcirii în pustie. Pe fiara înviată din Ap 13 călărește Babilonul / ceea ce sugerează faptul că sistemul politico-religios, care a afectat mult timp poporul lui Dumnezeu în vechime, trebuie să fie instaurat iarăși - dar își va primi judecata.


Hule / blasfemii. Asumarea egalității cu divinitatea sau pretenția de a avea atributele ei. (Ioan 10:33, Marcu 2:7).


17:4 Femeia îmbrăcată... Purpuriul în vechime era asociat cu haina regală (Estera 8:5 - prostituata spune despre sine că este regină 18:7. Cetățile păgâne sunt descrise ca fiind bogate... la fel și prostituata se împodobește ca să seducă Ier 4:30. Deseori, pietrele scumpe sunt găsite în prezența lui Dumnezeu în Biblie - Babilonul apeleaza la ele - arată astfel dorința de a fi în locul lui Dumnezeu. și de a domina lumea. Noul Ierusalim este descris cu pietre scumpe 21:11; deci Babilonul e rival, atât în strălucire, cât și în moralitate, căci Mireasa e îmbrăcată în in subțire, care reprezintă faptele bune 19:8.


Potir de aur. Promite să conțină o băutură bună; dar are spurcăciuni și necurății.


17:5 Pe frunte avea un nume. Reflectă obiceiul roman de a scrie numele pe fruntea prostituate, în bordelurile publice Ieremia 3:3.



Taina. Fie parte din numele Babilonului; fie, notă introductivă, în sensul că Babilonul trebuie înțeles spiritual și că doar cel ce are DUhul lui Dumnezeu poate înțelege corect simbolul Babilonului.


BAbilonul reprezintă unirea dintre balaur, fiară și profetul mincinos, care va uni toate religiile apostate, fapt care o face să fie Mama prostituatelor - antiteză cu Noul IErusalim, ce e mama noastră Gal 4:26.


Numele descrie caracterul. Babilonul a defenit numele ce reprezinta rebeliunea împotriva lui Dumnezeu. Copii lui, au numele lui scris pe frunte. Copiii lui Dumnezeu poarta sigiliul Lui, adiga NUmele Său 14:1.


17:6 Îmbătată de sângele sfinților. Se face referire la persecuția din 13:14-17. Ea e responsabilă de toate martirajele, căci e mamă!!! Ea care dă altora să bea pentru a-i îmbăta, ea este beată de sângele sfinților.

Fiara înviată


17:6 Mirarea lui Ioan. Lui IOan i se promite că va vedea judecata - dar vede femeia în splendoarea ei. Să fie transformarea femeii din cp 12, în forţa persecutoare din 17?

17:7 Taina femeii și a fiarei. Pentru a înțelege femeia, trebuie să înțelegem fiara: cele două entități merg împreună, se inspiră și se suțin una pe alta.

17:8 Fiara care era și nu mai este; dar se ridică din Adânc. Expresia este parodierea descrierii lui DUmnezeu ca Cel ce era, este și va veni Ap 4:8 - deci înțelesul este escatologic. Atunci și fiara are înțeles escatologic. Această descriere tripartită a fiarei: trecut-preyent-viitor, trebuie văzută îndinzându-se pe perioada celor 7 capete, în diferite epoci istorice. FIecare cap este o întrupare parțială a puterilor satanice care conduc pentru o perioadă determinată Robert Thomas.


Adânc. CA și în celelate cazuri în care fiarele sau lăcustele apar din adânc, se sublinează același scop - distrugerea. Dacă vine din Adânc, o leagă de fiara din Ap 11:7, care ucide pe cei doi martori.


Se duce la pierzare. La sfârșit, fiara își reia activitatea de nimicire a poporului lui Dumnezeu, pentru puțină vreme, căci va fi nimictă, împreună cu prostituata - Babilon.


Dinamica: era, nu mai este, se ridică din adânc, merge la pierzare este contrast pentru Dumnezeu, care era, este, care vine (4:8, 1:4.8). Puterea uzurpatoare este evidentă din nou.


A. 1. Fiara pe care ai văzut-o, a fost

2. Acum nu este

3. va veni din abis

4. merge la distrugere (versetul 8).


Este fiara din mare, din cp 13. aceasta primeşte închinare (13:4), proferă blasfemii (13:6 – 17:3). Dar fiara stacojie/roşie ne aminteşte şi de balaurul roşu (12:3). Dar se comportă şi ca fiara din pământ din cp 13, ca o forţă politică, ce are rolul să suprime puterile religiose, politice, oculte pentru fiara din mare (13:11-12, // 17:2.12). Fiarele din cp 13 oglindesc balaurul din cp 12: fiara din mare are tot 10 coarne ca balaurul, iar fiara din pământ vorbeşte ca un balaur.

Fiara din cp 17 regrupează toate aceste 3 forţe acum, duşmanii lui Dumnezeu într-o colaiţie reală.


Mirarea. se repetă mirarea din 13:3-4, când oamenii ce văd revenirea fiarei rănită de moarte sunt impresionați. Referința la cartea vieții în ambele pasaje, ne demonstrează că fiara pe care stă femeia și cea din Ap 13, este aceeași fiară, sistem politico-religios ce atacă poprul lui DUmnezeu. NUmai cei scriși în cartea vieții vor fi capabili să vadă înșelăciunea.


Enigma era, nu mai e, va veni. , merge la pierzare e dezvoltată în versetul 10 şi11


B. 1. Cinci au căzut

2. Unul este

3. Celălalt încă nu a venit

4. când vine, va sta doar puţină vreme (versetul 10)

Următoare explicaţie, are 4 elemente, dar combină trăsăturile fiarei (versetul 8), cu ale împăraţilor (versetul 10).


C. 1. Fiara care a fost

2. Acum nu este

3. Este un al 8-lea rege

4 Şi merge la distrugere (versetul 11).

Din compararea celor trei tablouri ABC, înţelegem misterul:

Prima fază

A1. Fiara... care a fost

B1. Cinci [regi] au căzut

C1. Fiara care a fost

A doua fază

A2. Acum nu e

B2. Un [rege] e

C2. Nu e


A treia fază

A3. Se ridică din abis

B3. [Un rege] încă nu a venit

C3. al 8-lea rege

A patra fază



A4. Merge la distrugere


B4. Trebuie să rămână puţină vreme


C4. merge la distrugere.


Fiara corespunde celei din cp 13, şi a 4-a din Daniel 7, din care iese cornul cel mic (blasfemiator şi uzurpator). Ce poartă toate caracteristicile fiarelor anterioare (ca în cp 13). Fiara cu 10 coarne din Apocalipsa 13 acoperă primele 5 perioade istorice prezise de Daniel 7: Babilon, Medo-Persia, Grecia, Roma, cornul cel mic. Aceasta este prima fază şi cei 5 regi.


Faza a doua – absenţa ce corespunde cu rana fatală dată fiarei (versetul 11) – timpul celui de al 6-lea rege/împărăţii. E paradoxal acest rege – există, deşi pare că e mort.


Faza a treia – vindecarea rănii şi ridicarea din abis. Pentru că al şaptelea rege rezistă până la sfârşit, Apocalipsa îl descrie ca fiind şi al 8-lea (17:11), care merge mai departe decât al 7 rege. Regele 7 este biserica reinsitutită până la sfârşit.


Faza a patra – duce viziunea la timpul sfârşitului. Biserica, regele al 8-lea (al 7-lea) merge la distrugere. Domnia acestui rege coincide cu cea a celor 10 împăraţi (versetul 12 // 10), situată în perioada „nu încă”. Perioada este scurtă – versetul 10 şi 12. Ideea transmisă este scurtimea timpului – ca în Apocalipsa 18:10.17.19 – judecata Babilonului. Cei 10 împăraţi reprezintă ultimele puteri politice mondiale – pe care le-am întâlnit în cp 16, în contextul Armagehdonului (16:12) şi le vom reîntâlni în cp. 18, unde ei luptă ultima luptă a Armaghedonului.


17:9 Mintea plină de înțelpciune. Expresie ce se referă la vigilență spirituală, nu la intelect. Același lucru este cerut și pentru a înțelege numărul fiarei 666 (13:18).


Șapte munți. Mulți comentatori se grăbesc să spună că e vorba de Roma păgână - Ioan nu se referă la ea, căci explică el în vs. 10, că munții sunt împărați (în Daniel citim că împărații pot fi și împărății). În profeție, muntele este simbol al unei împărății sau a unui imperiu, dar niciodată a unui individ. Așa că din descrierea versetelor 10-11 înțelegem că este vorba mai degrabă de 7 împărății consecutive, mai degrabă decât paralele. Ladd spune că Babilonul stă pe o succesiune de Imperii. Își găsește fundația în Babilonul istoric, în primul secol în Roma păgână și la sfârșitul timpului în Babilonul spiritual.


Identificarea simplă cu un oraș antic nu este posibilă. femeia a încheiat legături adultere în fiecare epocă cu puterea existentă atunci. Și Allan Johnson cometează Babilonul reprezintă întreaga cultură separată de Dumnezeu, în timp ce sistemul divin este reprezentat de Noul Ierusalim. Roma este, în mod simplu o manifestare a sistemului total.


Șapte munți... șapte împărați sugerează faptul că e vorba despre același lucru, ca și apele multe pe care șade femeia, ca și fiara roșie pe care de asemenea șade femeia (Ap 17:1.3) adică puterile seculare și politice ale lumii.


Șapte regi. Aplicați la 7 regi romani... VEspasian fiind contemporanul lui Ioan e poveste: sunt omiși unii regi cu domnii scurte. Apoi VEspasian a domnit în 69-79, iar Ioan a scris în timpul lui Domitian (81-96). Apocalipsa vorbește de regele care era... nu este... dar va fi. Când în timpul lui Ioan nu a fost împărat la Roma?


Mitul Nero reînviat. DOmitian este considerat Nero reînviat, după ce Nero s-a sinucis, persecuția creștinilor a reînceput în timpul lui Domitian (de aceea se spune că NEro a revenit). Astfel împăratul care a fost e Nero; nu mai e, moartea lui; va veni - persecutia lui Domitian. Dar... Ioan scrie în timpul lui Domitian, deci în perioada DOmitian este... nu va veni. Nu se poate aplica la împărații romani.
Șapte împărății ce au opresat poporul lui DUmnezeu, de la apariția lui Israel, până la revenire (unii comentează textul din perspectiva timpului modern, nu a lui Ioan).


5 care au cazut: Babilon, Medo-Persia, Grecia, Roma IMperială, Roma religioasă (fiara din mare Ap 13). A șasea fiară, fiara din Ap 11, revoluția franceză, a șaptea este fiara ca un miel din Ap 13; a opta, Roma religioasă reînviată (fiara din Ap 17).


FIara care e / trebuie să fie în timpul lui Ioan, deci puterile sunt: 5 care au cazut - Egipt (putere mondială ce a opresat pe ISrael), Asiria - distrugerea regatului de Nord al lui Israel, Babilon - distruge Ierusalimul, Medo-Persia - în timpul Esterei, aproape anihilează ISraelul, Grecia - prin Antioh Epifanul încearcă să distrugă Israelul; puterea care e - Roma Imperială, persecută Biserica. A șaptea împărăție este Roma clericală a Evului Mediu, fiara din mare din Ap 13.

A opta este fiara cu rana vindecată ce va reapărea lumii, la finalul istoriei. Această interpretare este cea mai satisfăcătoare a succesiunii imperilor și se potrivește bine cu contextul capitolelor 17-18. Toate aceste împărății au în comun combinarea religie și statului, și toate au fost responsabile de opresarea poporului lui Dumnezeu și de încercarea de a-l distruge.

17:11 Fiara care e și nu mai este. Expresie folosită cu sensul era și nu mai trăiește.


Este a opta, dar din numărul celor 7. Este a 8-a, pentru că e distinctă de celelalte 7. Dar e dintre ele, mai degrabă este a 7-a, care vine după Roma (Ap.13), cornul cel mic din Daniel 7:21-25. Al optulea cap este al 7-lea reînviat. Noi trăim acum evident în timpul celui de al șaptelea cap, căci uniunea finală mondială nu este încă stabilită. Dar va fi pentru puțină vreme, își va propune să distrugă poporul lui DUmnezeu, dar va fi ea distrusă înainte de a-și împlini planul Aici, dacă trăim în timpul celei de a șaptea puteri, care e sensul la nu mai e?


17:12 Zece regi. Puterile vor veni în viitorul escatologic (contextul indică clar). Ele sunt puteri pur escatoligice, reprezentând totalitatea puterilor de pe întreg pământul care vor servi Antihristul. Isbon T. Beckwith.


După o scurtă armonie a acestor puteri (vs 13), declară războiul Armaghedonului faţă de Dumnezeu (versetul 14), Dumnezeu răspunde şi-i risipeşte(versetul 14); învinşi se întorc împotriva reginei lor (versetul 16,17,18).

După aceea nu mai ştim nimic din ce se întâmplă cu aceştia – tabloul se încheie cu căderea Babilonului – 18:2. Proclamarea îngerului este ca cea a îngerului al doilea din Apocalipsa 14 şi confirmă faptul că profeţia lui Dumnezeu s-a împlinit şi se împlineşte cuvânt cu cuvânt (17:17). Babilonul şi-a atins punctul din care nu mai există întoarcere. Dumnezeu a fost răbdător până la acest moment.


17:16 Îi vor mânca carnea. Simbolul distrugerii din partea dușmanului Psalm 27:2, Mica 3:2-3, Ier 10:25 Ezechiel 16:37-41 Puterile politice deziluzionate se întorc cu pasiune împotriva Babilonului.


O vor arde în foc. Este pedeapsa folosită pentru necurățiile sexuale în Vechiul Testament Lev 20:14, 21:9, Ezechiel 16:38-41, 23:22-29 - Ierusalimul e ars pentru pedepsirea curviilor lui.


Așa e isotira lumii: fiecare putere o distruge pe cea anterioară ei. Dumnezeu va pune capăt acestui cerc, la Armaghedon va interveni și El Însuși va înceta istoria aceasta, instaurând împărăția Sa veșnică.


17:17 Planul lui Dumnezeu împlinit. PEntru noi, desfășurarea acțiunii s-ar putea să pară haotică: puterile se succed și toate se supun Babilonului. Prin aceste puteri aliate, Dumnezeu își va împlini planul de distrugere a Babilonului. Astfel totul este sub controlul Său. Istoria e limitată de voința Sa. El controlează totul și Își împlinește planurile. Toate lucrurile lucrează împreună spre direcția aceasta.
17:18 Cetatea este femeia prostituată.


Tabolul descris în Apocalipsa 17 este plin de paradoxuri: o împărăteasă frumoasă, elegantă, îmbrăcată în haine regale, acoperită cu pietre preţioase, bea dintr-o cupă plină de necurăţii şi de curviile ei (versetul 4). Este elegantă, dar stă pe o fiară hidoasă, plină de nume blasfemiatoare (versetul 3). În cele din urmă, fiara se întoarce împotriva ei şi o face să se prăbuşească 18:2.


Retrospectiva

Apocalipsa 17 ne arată ce duce la secarea Eufratului din Ap 16. Cetatea cea mare, femeia curvă este fiara din Ap 13 reînviată, care acționeayă împotriva poporului lui DUmnezeu.


Relația prostituată- puterile pământului este în antiteyă cu relați Isus - NOul Ierusalim, descrisă în cp 21. De fapt tot pasajul 17-18 este în antiteză cu Noul Ierusalim, folosindeu-se aceleași expresii, aceleași imagini. Relația dintre Babilon și amanții ei va sfîrșit tragic - se vor întoarce împotriva ei; relația între Noul Ierusalim și ISus e veșnică.


Ioan vede Noul Ierusalim tot la invitația îngerului al 7/lea (ca și la Babilon) Ap 21:10, IOan este în Duhul, Noul Ierusalim este locul de unde Dumnezeu conduce . ca și Babilonul, tronul puterii opuse lui DUmnezeu, care conduce lumea; Babilonul e luxos, împodobit pentru a atrage lumea într/o legătură ilicită // Noul Ierusalim e simplu, luminos, pentru a atrage oamenii spre mântuire; Babilonul e locul ființelor necurate Ap 18:4 // Noul Iersualim este locul unde Dumnezeu Își instalează cortul Ap 21:3. Amândouă sunt introduse cu S-a sfârșit! Ap 16:19, 21:6 - însă soarta finală este deosebită: distrugere veșnică pentru Babilon și viață veșnică pentru Noul Ierusalim.



Diavolul falisifică tot: trinitatea falsă, semnul fals și cetatea falsă.
Cetatea eternă este cea zidită de DUmnezeu Evrei 11:10.