marți, 10 februarie 2009
Matei 10:39.
„Cine isi va pastra viata, o va pierde si cine isi va pierde viata pentru Mine, o va castiga”(Matei 10,39)Am crezut multa vreme ca viata este bunul cel mai de pret. Este adevarat ca dragostea de viata este alimentata din cel mai puternic inscinct al conservarii. Apararea fiintei proprii este o prioritate care nu are nevoie de prea multe argumente. Ea functioneaza ca o axioma. Nu se demonstreaza ci sta prin sine. Aici Tu spui ca lucrurile nu sunt nici pe departe astfel. Desi propria Ta lege considera viata un bun esential pe care il protejezi cu ingradiri si aparare extrema, totusi pot fi valori superioare pentru care viata merita sa fie oferita. Principiul vietii este mai mare decat viata insasi. Aici mi se pare ca lectia parintilor lui Moise poate aduce o geana de lumina. Pentru ca sa-l poata pastra, ei au trebuit sa-l predea Nilului. Aparent a fost asa, in realitate ei l-au incredintat in mama Ta si au pus pe Miriam de paza sa vada cum ii vei purta Tu de grija. Pana seara, nu numai ca viata lui Moise se afla in siguranta, dar avea asigurata intreaga perspectiva, plus un serviciu de lux la curtea imperiului, pentru mama sa. Principiul ar fi acesta: Ca sa pot pastra, trebuie sa renunt si sa consacru. Ceea ce rezulta este viata binecuvantata.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu