note de jurnal...

Isus le spune că peste puţine zile ei vor primi Duhul Sfânt.

Şi aşa se întâmplă. Nu pentru ei, ci pentru a mărturisi...

Dacă înainte de răstignire lui Petru îi era ruşine că este urmaşul lui Isus Hristos, acum lucrurile sunt schimbate.


Modul în care el predică, arată că a reţinut planul misionar pe care Isus l-a dat şi îl aplică. Asta face diferenţa între modelul misionar "cetate" şi cel "sare".
Îmi dau seama că, în urma comunismului, am rămas cu sechele. Dacă înainte de comunism, oamenii gândeau, luau hotărâri şi lucrau pentru Dumnezeu de la om la om (aşa s-a răspândit Evanghelia în România), după comunism, situaţia s-a schimbat. Blestemul comunismului, chiar şi după moartea lui. Bisericile au devenit cetăţi de scăpare, locuri unde oamenii mergeau, nu locuri de unde oamenii ieşeau pentru a semăna Evanghelia.
Condiţia de a fi ucenic este simplă. Cum a făcut Isus ucenici?
"Vino după mine". Cine vrea să vină după Isus, trebuie să se lepede de sine, să-şi ia crucea, şi să-L urmeze pe Isus. Acestea sunt condiţiile. Atât. Instruirea vine după. Modelul ortodox este încă înrădăcinat în viziunea şi mentalitatea adventistă.(din România) Biserica este locul unde eşti mântuit şi "nula salum extra ecclesia". Cetatea însă, uşor-uşor, ajunge depopulată.

Ucenicii nu sunt preocupaţi de creşterea bisericii, ci de propovăduirea adevărului la care au fost martori. Ceea ce ei ştiu face diferenţa între viaţă şi moarte. Dorinţa lor este să atingă cât mai mulţi oameni, nu pentru a câştiga influenţă, nu pentru a se realiza profesional, nu pentru salariu...

Modelul este altul. Şi eu de aici trebuie să învăţ....

.....................................................................................


Te rog, Doamne, refă-mă. După chipul Tău. Şi oamenii să mă cunoască aşa cum Tu m-ai creat. Să nu mânjesc chipul unic, special, pe care tu L-ai lăsat în dreptul meu....